DECIZIE Nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual


Trimiteteţi articolul prin email title=

Text în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2013.

Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 aprilie 2013.

Act de bază
#B: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011

Acte modificatoare
#M1: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 459/2011
#M2: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 141/2013

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1 , #M2 etc.

#B
Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,
convinşi că libertatea de exprimare şi asigurarea accesului neîngrădit la orice informaţie de interes public constituie fundamente esenţiale ale unei societăţi democratice, asigurându-se totodată un nivel ridicat de protecţie a obiectivelor de interes general, în special protecţia minorilor şi a demnităţii umane,
ţinând seama de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi,
convinşi că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de o protecţie deosebită,
convinşi, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine,
ţinând cont de obligaţiile care revin prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a stabili norme de reglementare cu privire la protecţia minorilor, apărarea demnităţii umane, exercitarea dreptului la replică, asigurarea informării corecte şi a pluralismului, la responsabilităţile culturale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, precum şi cu privire la comunicările audiovizuale comerciale şi noncomerciale,
ţinând cont de responsabilitatea atribuită prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura, în programele audiovizuale, protecţia dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor, inclusiv în comunicaţiile audiovizuale comerciale,
convinşi că măsurile luate pentru protecţia minorilor trebuie să fie corelate cu dreptul fundamental la libertatea de expresie, astfel cum a fost stabilit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, şi că scopul unor astfel de măsuri, cum ar fi utilizarea sistemelor de control parental sau a etichetării programelor, trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie a dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor,
interesaţi în cel mai înalt grad de creşterea şi educarea copilului în spiritul valorilor şi al idealurilor democratice, proclamate de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi de Convenţia europeană a drepturilor omului, convinşi că furnizorii de servicii mass-media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României trebuie să se supună interdicţiei diseminării pornografiei,
având în vedere obligaţiile care revin Consiliului Naţional al Audiovizualului şi furnizorilor de servicii media audiovizuale în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în general, şi faptul că încălcarea acestora poate aduce prejudicii interesului public,
ţinând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului,
având în vedere obligaţia furnizorilor de servicii media audiovizuale de a informa publicul prin prezentarea corectă şi imparţială a faptelor şi a evenimentelor şi obligaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura respectarea exprimării pluraliste de idei şi opinii, precum şi pluralismul surselor de informare a publicului,
având în vedere necesitatea asigurării de servicii media audiovizuale accesibile persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor în vârstă, prin limbajul semnelor, subtitrare, audiodescriere şi alte modalităţi tehnice ce vor fi oferite de tehnologia digitală,
având în vedere cerinţele minime cerute în cadrul Uniunii Europene pentru producţiile audiovizuale europene, considerate drept un mijloc de promovare a operelor europene şi a producţiei independente,
având în vedere dezvoltarea în televiziunea europeană a noilor tehnici de publicitate, compatibile cu dispoziţiile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), ţinând cont de faptul că evoluţiile în domeniul comercial şi tehnologic oferă publicului o mai mare posibilitate de alegere şi o mai mare responsabilitate în utilizarea serviciilor media audiovizuale,
ţinând cont de necesitatea reglementării comunicării comerciale referitoare la medicamente, tratamente medicale şi suplimente alimentare,
ţinând cont de interzicerea prin lege a oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru medicamente şi tratamente medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală, precum şi de necesitatea stabilirii unor condiţii stricte şi a unui control efectiv în publicitatea la medicamente şi tratamente medicale,
având în vedere necesitatea stabilirii unor criterii stricte privind publicitatea la produsele alcoolice,
ţinând cont de efectele nocive ale consumului de droguri şi alcool asupra minorilor, în special, dar şi asupra societăţii, în general, şi de faptul că aceasta este o problemă de interes public,
în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

TITLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) În sensul prezentului cod de reglementare a conţinutului audiovizual, denumit în continuare cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) difuzare - punerea la dispoziţia publicului de programe audiovizuale în cadrul unui serviciu de radio sau de televiziune ori al unui serviciu media la cerere; prin difuzare se înţelege, de asemenea, şi comunicarea, în cadrul unui serviciu media audiovizual, de semne, semnale, texte, sunete, informaţii, mesaje de orice natură;
b) minor - persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
c) producţie audiovizuală cu caracter obscen - ansamblu de imagini, sunete, cuvinte, gesturi sau comportamente imorale, indecente, licenţioase, sexuale explicite ori sugerate, care prin semnificaţia lor aduc ofensă pudorii, precum şi orice alte forme de manifestare indecentă;
d) producţie audiovizuală de ficţiune - creaţie artistică audiovizuală din categoriile opere cinematografice, radiofonice şi de televiziune, filme de animaţie, opere dramatice şi dramatico-muzicale, opere coregrafice şi pantomime, producţii şi videoclipuri muzicale.
(2) Sunt aplicabile, de asemenea, definiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea audiovizualului.
(3) Dacă în conţinutul normei nu se specifică altfel, dispoziţiile codului sunt aplicabile atât programelor difuzate în cadrul serviciilor de televiziune şi radiodifuziune, cât şi celor furnizate printr-un serviciu media audiovizual la cerere, denumit şi video on demand.

TITLUL II
Protecţia minorilor

CAPITOLUL I
Respectarea drepturilor minorului în programele audiovizuale

ART. 2
Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului.
ART. 3
(1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
(2) Condiţiile de participare a minorului la un program audiovizual trebuie să ţină seama de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de personalitatea minorului, în particular.
(3) Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile.
(4) În producţiile audiovizuale minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lui, în scopul de a obţine pentru ei avantaje de orice fel sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.
ART. 4
(1) Este interzisă difuzarea oricăror indicii care ar putea duce la identificarea minorului în vârstă de până la 14 ani, în situaţia în care acesta este victimă a unui abuz sexual sau este acuzat de comiterea unor infracţiuni ori a fost martor la săvârşirea acestora.
(2) În situaţia în care minorul în vârstă de până la 14 ani este victimă a unor infracţiuni, altele decât situaţiile prevăzute la alin. (1), sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau declaraţii este posibilă numai cu acceptul minorului, precum şi cu acordul scris al părinţilor, al altui reprezentant legal ori, după caz, al persoanei în grija căreia se află minorul.
(3) În situaţia în care minorul în vârstă de până la 14 ani a fost supus de către părinţi ori reprezentanţii legali la abuzuri fizice sau psihice, difuzarea de imagini ori declaraţii este posibilă numai cu acceptul minorului, precum şi cu acordul scris al părintelui care nu este presupusul autor al abuzului sau, după caz, al unei autorităţi responsabile cu protecţia minorului.
ART. 5
(1) Nu pot fi difuzate reconstituiri de infracţiuni, abuzuri sau evenimente dramatice în care sunt folosiţi copii în vârstă de până la 14 ani.
(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza interviuri şi declaraţii ale minorului în vârstă de până la 14 ani în legătură cu evenimente dramatice, din comunitate sau din familie, la care acesta a fost martor.
ART. 6
(1) Minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani acuzat de comiterea unei infracţiuni sau victimă a unei infracţiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual poate fi prezentat în programele de ştiri, în emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) existenţa consimţământului scris al acestuia;
b) existenţa prealabilă a consimţământului părinţilor sau al reprezentantului legal, în formă scrisă;
c) asistarea pe parcursul transmisiei sau al înregistrării de către un părinte ori de către reprezentantul legal, respectiv de către avocat în cazul cercetării penale sau arestării. Minorul nu poate fi asistat de către părintele presupus autor al abuzului.
(2) În cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani acuzat de comiterea unei infracţiuni, sunt necesare acordul explicit al acestuia şi asistarea sa de către avocat în situaţia în care este cercetat penal, reţinut sau arestat.
(3) În cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani care este victimă sau martor la comiterea unor infracţiuni ori care a fost abuzat fizic, psihic sau sexual, sunt necesare:
a) acordul explicit al acestuia;
b) eliminarea oricăror elemente care pot duce la identificarea minorului, la solicitarea acestuia, a părinţilor sau a reprezentantului legal.
ART. 7
(1) Minorul, părinţii sau reprezentantul legal trebuie să fie informaţi cu privire la drepturile lor înainte de filmare sau de înregistrare.
(2) Participarea minorului în vârstă de până la 14 ani la programe audiovizuale, altele decât evenimentele culturale şi competiţiile sportive, este posibilă numai cu acceptul acestuia, precum şi cu consimţământul scris al părinţilor sau, după caz, al reprezentantului legal.
#M2
ART. 7^1
(1) Ştirile sau relatările referitoare la violenţa din instituţiile de învăţământ vor fi difuzate numai împreună cu punctul de vedere al conducerii şcolii şi cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali ai minorului; face excepţie situaţia în care radiodifuzorul acţionează în interesul superior al minorului, fără să fie afectată imaginea publică a minorului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.
(2) Imaginile în care minorii sunt implicaţi în acte de violenţă sau de natură implicit sau explicit sexuală, de orice natură, vor fi difuzate numai dacă:
a) reprezintă un interes public justificat;
b) radiodifuzorul acţionează în interesul superior al minorilor, având acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestora;
c) radiodifuzorul se asigură că nu este difuzat niciun indiciu care ar putea duce la identificarea minorilor implicaţi.
(3) Nu se va comunica adresa paginii de internet în care sunt postate asemenea imagini şi nici nu se va face trimitere la site-uri în care sunt comunicate astfel de adrese.

#B
ART. 8
Este interzisă, în cadrul programelor de ştiri, al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea de imagini ori de fotografii ale corpului minorului decedat.
ART. 9
(1) Este interzisă difuzarea de programe al căror scop principal este exploatarea aspectului fizic al minorului sau expunerea acestuia în ipostaze nepotrivite vârstei.
(2) După ora 22,00 este interzisă difuzarea în direct de programe audiovizuale la care participă minori în vârstă de până la 14 ani, cu excepţia evenimentelor culturale şi a competiţiilor sportive.
(3) Radiodifuzorii sunt obligaţi să difuzeze la principalul buletin de ştiri din prime-time, precum şi la buletinele de ştiri difuzate în următoarele 24 de ore imaginile şi datele minorilor dispăruţi, la solicitarea inspectoratelor de poliţie.
(4) În cadrul sistemului naţional de alertă/răpire/dispariţie a minorului, serviciile de radiodifuziune şi televiziune generaliste şi de ştiri sunt obligate să difuzeze, într-un interval de timp de 3 până la 8 ore de la solicitarea autorităţilor în drept şi în condiţiile agreate cu acestea, informaţiile privind minorii răpiţi sau dispăruţi.
ART. 10
Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza interviuri şi declaraţii în care minorului îi sunt solicitate păreri referitoare la probleme intime de familie sau care îi depăşesc puterea de judecată.
ART. 11
Este interzisă orice referire peiorativă sau discriminatorie la originea etnică, naţionalitatea, rasa ori religia minorului, precum şi la un eventual handicap al acestuia.

CAPITOLUL II
Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

ART. 12
(1) Programele audiovizuale care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi difuzate numai dacă vizionarea este restricţionată printr-un sistem de acces condiţionat.
(2) În lipsa unui sistem de acces condiţionat, difuzarea programelor prevăzute la alin. (1) se poate face numai în intervalul orar permis, potrivit clasificării programului în funcţie de conţinutul acestuia.
ART. 13
În cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, programele care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi puse la dispoziţie numai dacă se asigură măsuri de restricţionare a accesului printr-un sistem de control parental, astfel ca minorii să nu poată vedea ori auzi, în mod normal, programele respective.
ART. 14
(1) Înainte de începerea difuzării unui program din categoria celor prevăzute la art. 12, radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul cu privire la genul, clasificarea programului şi motivul principal de restricţionare a vizionării acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 19 alin. (2).
#M2
(1^1) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situaţii reale din viaţa unor persoane, conţinând însă şi elemente de ficţiune, se semnalează, la început şi la sfârşit, precum şi la reluarea după pauze publicitare, prin menţiunea „Acest program este o ficţiune”, afişată lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, şi pentru o durată de minimum 10 secunde.
#B
(2) Radiodifuzorii au obligaţia să solicite ca publicarea programelor de radio şi de televiziune să fie însoţită de semnele de avertizare prevăzute la art. 22 - 27.
(3) Obligaţia de informare menţionată la alin. (1) revine şi furnizorilor de servicii media la cerere, în cataloagele de programe.
ART. 15
(1) Este interzisă difuzarea în intervalul orar 6,00 - 20,00 de programe audiovizuale de studio sau realizate în direct în care se fumează, se consumă băuturi alcoolice ori se prezintă acte de comportament obscen.
(2) În programele audiovizuale este interzisă ilustrarea unei informaţii cu imagini de natură pornografică.
ART. 16
(1) Este interzisă difuzarea producţiilor audiovizuale care încurajează consumul de droguri.
(2) În ştiri şi reportaje este interzisă prezentarea de detalii privind consumul de droguri.
(3) Operele cinematografice care conţin scene privind consumul de droguri pot fi difuzate numai după ora 22,00.
ART. 17
(1) În intervalul orar 6,00 - 22,00 nu pot fi difuzate programe, altele decât producţiile audiovizuale de ficţiune, care conţin descrieri ori reconstituiri ale unor omucideri/sinucideri, mutilări/automutilări sau tehnici criminale ori practici oculte.
#M1
(2) În cazul acestor drame, radiodifuzorii nu pot difuza imagini de la locul tragediei sau imagini care arată suferinţele prin care trec membrii familiei ori ale altor persoane apropiate victimei sau familiei acesteia.
#M2
ART. 18
Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6,00 - 23,00 producţii care prezintă:
a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat;
b) scene de sex, limbaj sau comportament obscen;
c) persoane în ipostaze degradante;
d) lupte nereglementate de federaţii sportive naţionale sau internaţionale.

#B
ART. 19
(1) Criteriile în funcţie de care se clasifică programele difuzate au drept scop asigurarea protecţiei minorului şi informarea publicului cu privire la conţinutul acestora.
(2) Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii:
a) numărul şi natura scenelor violente, precum şi caracterul gratuit sau indispensabil al acestora, raportat la genul şi subiectul programului;
b) utilizarea violenţei şi rolul acesteia în rezolvarea problemelor;
c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violenţă, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă;
d) contextul în care este prezentat consumul de droguri şi alcool;
e) numărul şi natura scenelor de nuditate, reprezentarea actului sexual;
f) psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor;
g) tipologia eroilor, scopul acţiunii acestora, gradul de recurgere la violenţă;
h) prezenţa şi rolul minorilor în scene de violenţă;
i) prezentarea femeii în ipostaze degradante;
j) numărul şi intensitatea scenelor de violenţă casnică;
k) calitatea şi tipologia limbajului;
l) genul sau tema programului.
ART. 20
În clasificarea producţiilor audiovizuale de ficţiune furnizorii de servicii media audiovizuale se vor ghida şi după clasificarea stabilită de producător sau, după caz, după cea în care producţia de ficţiune a fost difuzată în alte ţări, evitând încadrarea cel mai puţin restrictivă, în situaţia în care aceasta este singulară.
ART. 21
Categoriile în care se clasifică programele, în funcţie de criteriile precizate la art. 19 alin. (2), sunt următoarele:
a) programe accesibile tuturor categoriilor de public, fără restricţii sau semne de avertizare;
b) programe care pot fi vizionate de minorii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul părinţilor sau împreună cu familia, denumite în continuare programe AP (acord parental);
c) programe interzise minorilor sub 12 ani, denumite în continuare programe 12;
d) programe interzise minorilor sub 15 ani, denumite în continuare programe 15;
e) programe interzise minorilor, altele decât cele pornografice, care în Statele Unite ale Americii şi în ţările din Uniunea Europeană sunt interzise publicului sub 18 ani, filme horror, erotice, de o violenţă extremă, programe sponsorizate de producătorii de băuturi spirtoase, denumite în continuare programe 18;
f) programe interzise minorilor, filme şi emisiuni pornografice al căror scop principal este prezentarea în detaliu a actului sexual, a modalităţilor de satisfacere a dorinţelor sexuale sau programe în care se prezintă un act sexual real, indiferent de modalitatea de filmare, denumite în continuare programe 18+.
ART. 22
(1) Programele AP se difuzează însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, majusculele AP (acord parental) de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie.
ART. 23
(1) Programele 12 se difuzează numai după ora 20,00 şi vor fi însoţite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 12 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie.
#M2
ART. 24
(1) Programele 15 se difuzează numai în intervalul orar 23,00 - 6,00 şi vor fi însoţite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 15 de culoare albă; fac excepţie de la intervalul orar filmele artistice, serialele şi cele documentare clasificate 15, în cazul cărora intervalul permis de difuzare este 22,00 - 6,00.
#B
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie.
#M2
ART. 25
(1) Programele 18 se difuzează numai în intervalul orar 1,00 - 6,00 şi vor fi însoţite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 18 de culoare albă.
#B
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie.
ART. 26
Semnul de avertizare corespunzător trebuie expus pe toată durata programului.
#M2
ART. 27
(1) Programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României.
(2) Serviciile de programe 18+ ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia statelor membre ale Uniunii Europene pot fi incluse în oferta distribuitorilor de servicii, dacă se respectă următoarele condiţii:
a) criptat şi în cadrul unor pachete opţionale, special dedicate adulţilor, disponibile numai în intervalul orar 1,00 - 5,00, în cazul retransmisiei analogice;
b) criptat şi restricţionat prin intermediul unui sistem de control parental, în cazul retransmisiei digitale.
(3) Serviciile prevăzute la alin. (2) pot fi comercializate numai la solicitarea abonatului, în pachete care conţin exclusiv astfel de programe şi necondiţionat de achiziţia altor pachete de servicii.
(4) Pachetele de servicii care includ programe 18+ nu pot fi comercializate în condiţii mai avantajoase decât cele în care sunt comercializate pachetele de servicii care nu conţin astfel de programe.
(5) Sistemul de control parental prevăzut la alin. (2) lit. b) trebuie să asigure restricţionarea accesului la programele 18+, astfel:
a) accesul să fie posibil numai în baza unui cod personal, special dedicat restricţionării acestor programe, format din cel puţin 4 cifre; cifrele nu trebuie să fie vizibile pe ecran în momentul tastării; la prima punere în funcţiune a decodorului accesul la programele 18+ trebuie să fie iniţial blocat;
b) accesul să fie reblocat în orice situaţie în care se modifică contextul vizionării, cum ar fi schimbarea programului, trecerea sistemului de recepţie în stare de veghe, schimbarea decodorului sau a cartelei de acces, după realimentarea cu tensiune.
(6) În momentul punerii în funcţiune a sistemului de recepţie, distribuitorul de servicii are obligaţia să stabilească, împreună cu abonatul, codul de acces prevăzut la alin. (5) lit. a); se recomandă evitarea stabilirii codului „1234” sau a unui cod format din aceeaşi cifră.
(7) În cadrul instrucţiunilor de utilizare, distribuitorul de servicii trebuie să explice, în termeni simpli şi clari, modul de funcţionare a sistemului de control parental, necesitatea stabilirii codului de acces şi a păstrării confidenţialităţii acestuia.

#M2
ART. 27^1
Programele audiovizuale clasificate „12” sau „15” pot fi difuzate în reluare în intervalul orar 6,00 - 20,00, numai dacă sunt editate pentru a respecta condiţiile de difuzare a programelor accesibile tuturor categoriilor de public sau condiţiile de difuzare a programelor AP, fiind clasificate ca atare.
#B
ART. 28
Difuzarea anunţurilor promoţionale pentru programele AP, 12, 15 şi 18 se va face cu semnul de avertizare corespunzător.
ART. 29
(1) Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a minorilor şi vizionării în familie.
#M2
(2) Înainte de difuzarea unor imagini şocante, a unor scene de violenţă sau cu impact emoţional negativ care pot impresiona în mod neplăcut telespectatorii, aceştia vor fi avertizaţi verbal „Atenţie! Imagini care pot afecta emoţional telespectatorii.”, menţiune ce va fi şi afişată static şi lizibil; radiodifuzorii nu pot prezenta scene de violenţă în mod repetat în cadrul aceleiaşi producţii audiovizuale.
#B
(3) Imaginile care prezintă execuţii, oameni ucişi sau voluntari ai morţii, indiferent de motivaţia acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate.

TITLUL III
Protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine

ART. 30
Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.
ART. 31
În sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la:
a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală;
b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.
ART. 32
(1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.
(2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată.
(3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat.
ART. 33
(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei.
(2) Informaţiile privind adresa unei persoane sau a familiei sale şi numerele lor de telefon nu pot fi dezvăluite fără permisiunea acestora; utilizarea datelor cu caracter personal este permisă în condiţiile legii speciale.
(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) existenţa unui interes public justificat;
b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat.
ART. 34
(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) Este interzisă difuzarea imaginii sau vocii persoanei aflate într-un spaţiu privat, fără acordul scris al acesteia.
(3) Este interzisă difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul scris al celui care îl ocupă în mod legal.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) situaţiile în care imaginile difuzate surprind fapte care prezintă un interes public justificat.
ART. 35
Este interzisă difuzarea convorbirilor ori a imaginilor înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care înregistrările astfel obţinute nu puteau fi realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes public justificat.
ART. 36
Înregistrările audio şi/sau video destinate programelor de divertisment, inclusiv cele cu camera ascunsă, nu pot fi difuzate decât cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) persoanele care au făcut obiectul filmării/înregistrării să îşi dea acordul scris pentru difuzare;
b) să nu provoace iritare sau suferinţă ori să nu pună persoana în situaţii înjositoare sau de risc.
ART. 37
Imaginile înregistrate cu camere de luat vederi ascunse se difuzează însoţite permanent de un marcaj grafic ce simbolizează o cameră de luat vederi, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul cod.
ART. 38
Difuzarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau a corespondenţei provenite din surse confidenţiale ori a căror credibilitate nu este suficient verificată este permisă numai dacă acestea prezintă un interes public justificat şi sunt însoţite de punctul de vedere al persoanei vizate.
ART. 39
În cazul situaţiilor prevăzute la art. 33 alin. (4), art. 34 alin. (4), art. 35, 38 şi ori de câte ori se invocă interesul public justificat pentru a difuza producţii audiovizuale care pot aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unei persoane, difuzarea trebuie însoţită de punctul de vedere al persoanei în cauză; în situaţia în care persoana refuză să prezinte un punct de vedere, radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze acest fapt.
ART. 40
(1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.
(2) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile.
(3) Moderatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă.
(4) Este interzisă utilizarea cu rea-credinţă a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale.
(5) Orice referire peiorativă la adresa persoanelor în vârstă sau cu dizabilităţi, precum şi punerea acestora în situaţii ridicole ori umilitoare sunt interzise în cadrul programelor audiovizuale.
ART. 41
(1) Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza:
a) imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia;
b) imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei;
c) imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei.
(2) În cazul martorilor la comiterea unei infracţiuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protecţiei depline a identităţii lor.
ART. 42
(1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate, fără acordul acestora, având în vedere că orice persoană acuzată sau cercetată pentru săvârşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atât timp cât nu a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(2) În cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense şi nu pot fi făcute promisiuni de recompensare a persoanelor care ar putea depune mărturie în instanţe judecătoreşti.
ART. 43
(1) Radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile unor cauze aflate pe rol în justiţie sau în curs de cercetare, prin comentariile şi luările de poziţie proprii sau ale invitaţilor, inclusiv ale avocaţilor părţilor.
(2) Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni realizate sau moderate de către persoane învinuite sau inculpate în care se discută aspecte legate de cazul personal aflat în cercetare sau pe rolul instanţelor de judecată.
(3) Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni realizate sau moderate de către membri activi ai barourilor de avocaţi, în care se dezbat cazuri aflate în cercetare ori pe rolul instanţelor de judecată.
ART. 44
(1) Nu pot fi difuzate înregistrări realizate şi puse la dispoziţia furnizorilor de servicii media audiovizuale de către autorităţile poliţieneşti sau judiciare, indiferent de suportul informatic utilizat, fără acordul persoanelor care sunt victime ale unor infracţiuni, fără acordul familiilor acestora sau, după caz, al reprezentanţilor legali.
(2) Nu poate fi dezvăluită în niciun mod identitatea persoanelor care sunt victime ale infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală; se exceptează situaţiile în care victimele şi-au dat acordul scris, sub condiţia respectării limitelor de identificare stabilite prin acord.
ART. 45
(1) Orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire.
(2) În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii.
ART. 46
(1) Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor.
(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta demnitatea şi anonimatul persoanelor cu tulburări psihice.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) situaţii de interes public justificat.
ART. 47
(1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe.
(2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
ART. 48
Sunt interzise în programele audiovizuale prezentarea apologetică a regimurilor totalitare, nazist şi comunist, a autorilor crimelor şi abuzurilor acestor regimuri, precum şi denigrarea victimelor acestora.

TITLUL IV
Dreptul la replică şi la rectificare

CAPITOLUL I
Procedura exercitării dreptului la replică şi la rectificare

ART. 49
Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.
ART. 50
(1) Dreptul la replică nu poate fi solicitat:
a) pentru opinii şi judecăţi de valoare exprimate sau pentru a emite opinii şi judecăţi de valoare;
b) în situaţia în care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars;
c) în situaţia în care se solicită replica la replică;
d) în cazul în care radiodifuzorul răspunde acuzaţiilor unei persoane, cu condiţia să nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terţ.
(2) Respectarea principiului audiatur et altera pars presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare în cadrul aceluiaşi program.
ART. 51
(1) Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare.
(2) Rectificarea nu poate fi solicitată în cazul în care eroarea nu este evidentă şi semnificativă.
ART. 52
(1) Persoana care se consideră lezată de prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii eronate, denumită în continuare solicitant, poate cere radiodifuzorului, în termen de cel mult 15 zile de la data difuzării acestuia, revizionarea sau reaudierea programului în cauză.
(2) Radiodifuzorul are obligaţia de a asigura accesul la revizionarea ori la reaudierea programului în termen de 24 de ore de la data primirii unei solicitări scrise, fie direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin înmânarea unei copii video sau audio, după caz.
(3) În cazul în care solicitantul este minor în vârstă de până la 14 ani, cererea de revizionare sau de reaudiere va fi semnată de părinţi ori de reprezentantul legal; pentru minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de acesta şi de părinţi sau de reprezentantul legal.
(4) Minorul va fi asistat la revizionări sau la reaudieri de părinţi ori de reprezentantul legal.
ART. 53
(1) În termen de cel mult 15 zile de la data difuzării emisiunii în care s-a produs lezarea, solicitantul unui drept la replică sau la rectificare va transmite în scris, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, o cerere care va conţine, după caz, următoarele:
a) numele şi adresa acestuia, numărul de telefon sau coordonatele oricărui alt mijloc care să facă posibilă contactarea sa rapidă şi eficientă;
b) denumirea emisiunii şi data difuzării;
c) faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică sau informaţiile eronate pentru care se solicită rectificarea;
d) motivarea cererii;
e) textul replicii, care trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate.
(2) În cazul minorului în vârstă de până la 14 ani, cererea va fi semnată de părinţi sau de reprezentantul legal; pentru minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de acesta şi de părinţi sau de reprezentantul legal.
ART. 54
(1) Cererea de drept la replică/rectificare va fi înregistrată de radiodifuzor, cu precizarea datei şi orei primirii, iar solicitantului i se va înmâna o dovadă scrisă în acest sens.
(2) În cazul în care radiodifuzorul refuză să înregistreze cererea, solicitantul se poate adresa direct Consiliului Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 55
Radiodifuzorul poate refuza exercitarea dreptului la replică sau la rectificare în următoarele situaţii:
a) cererea nu a fost trimisă în termenul şi în condiţiile prevăzute la art. 53;
b) radiodifuzorul deţine dovezi care probează adevărul faptelor prezentate sau, după caz, este îndeplinită una dintre condiţiile prevăzute la art. 50 şi art. 51 alin. (2);
c) lungimea textului replicii depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică şi persoana lezată nu acceptă scurtarea textului.
ART. 56
(1) În termen de două zile de la primirea cererii, radiodifuzorul este obligat să comunice, în scris, solicitantului fie ziua şi ora difuzării dreptului la replică sau a rectificării, fie motivul refuzului.
(2) Refuzul motivat va preciza în mod obligatoriu posibilitatea solicitantului de a se adresa Consiliului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 57
(1) Dreptul la replică va fi difuzat gratuit, fără comentarii ale radiodifuzorului, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în aceleaşi condiţii în care drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate: în cadrul aceluiaşi interval orar, al aceleiaşi emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
(2) Dacă următoarea ediţie a emisiunii în care s-a produs lezarea este programată într-un termen mai lung de 7 zile, calculat de la data aprobării cererii, dreptul la replică se difuzează în maximum 3 zile de la această dată, în acelaşi interval orar şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
(3) Dreptul la replică se exercită fie prin difuzarea pe post a intervenţiei directe a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei înregistrări realizate de radiodifuzor sau de solicitant; înregistrarea realizată de solicitant trebuie să corespundă standardelor tehnice utilizate de radiodifuzor.
(4) În situaţia în care solicitantul este de acord, dreptul la replică poate fi difuzat şi sub forma unui text scris.
ART. 58
(1) Dreptul la rectificare se exercită prin difuzarea gratuită pe post, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în acelaşi interval orar, a unor precizări prin care radiodifuzorul corectează informaţiile eronate care au produs lezarea, menţionând emisiunea în care au fost prezentate informaţiile eronate şi data difuzării ei.
(2) Forma rectificării trebuie convenită în prealabil cu persoana lezată.

CAPITOLUL II
Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

ART. 59
Solicitantul căruia i s-a refuzat de către radiodifuzor dreptul la replică ori la rectificare se poate adresa Consiliului în termen de maximum 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 60
Sesizarea, însoţită de întreaga documentaţie referitoare la cererile de acordare a dreptului la replică sau la rectificare, se înregistrează la Registratura Consiliului.
ART. 61
Consiliul este obligat să se pronunţe asupra sesizării în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării ei.
ART. 62
În cazul în care Consiliul dă câştig de cauză solicitantului, radiodifuzorul va duce la îndeplinire decizia Consiliului în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării ei.
ART. 63
Acordarea dreptului la replică sau la rectificare nu împiedică persoana ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate să se adreseze instanţelor judecătoreşti.

TITLUL V
Asigurarea informării corecte şi a pluralismului

ART. 64
(1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.
(2) În cazul în care informaţiile prezentate se dovedesc a fi eronate în mod semnificativ, furnizorul de servicii media audiovizuale trebuie să aducă rectificările necesare în cel mai scurt timp şi în condiţii similare de difuzare.
(3) În cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau a căror credibilitate nu este suficient verificată, se va menţiona explicit acest fapt.
ART. 65
În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) rigoare şi acurateţe în redactarea şi prezentarea ştirilor;
b) între subiectul tratat şi imaginile ce însoţesc comentariul să existe o conexiune reală;
c) titlurile şi textele afişate pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate;
d) în cazul difuzării unor reconstituiri să se menţioneze în mod clar acest lucru;
e) în cazul prezentării de înregistrări provenind din surse externe redacţiei, să se precizeze acest lucru;
f) în enunţarea unor ipoteze sau a unor relaţii de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe, să se solicite şi punctul de vedere al autorităţii publice abilitate.
ART. 66
(1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;
b) evitarea oricăror forme de discriminare.
(2) Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni, iar în mod excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi refuză să participe sau să îşi precizeze punctul de vedere, acest fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii.
ART. 67
În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.
ART. 68
Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni de ştiri şi dezbateri prezentate sau moderate de oameni politici care deţin funcţii sau demnităţi publice ori purtători de cuvânt ai instituţiilor publice, precum şi de persoane desemnate public să candideze sau care şi-au anunţat public intenţia de a candida la alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale.
ART. 69
(1) În programele de ştiri radiodifuzorii trebuie să asigure o prezentare echilibrată a reprezentanţilor puterii şi opoziţiei, ţinând cont de ponderea partidelor parlamentare, de importanţa temelor aflate în dezbatere şi, după caz, de reprezentarea partidelor la nivel local.
(2) În emisiunile de dezbatere numărul reprezentanţilor puterii şi ai opoziţiei trebuie să fie egal.
ART. 70
În cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora.
ART. 71
(1) Prezentarea sondajelor de opinie va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele informaţii:
a) denumirea celor care au solicitat şi a celor care au realizat sondajul;
b) perioada în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare.
(2) Indiferent de modalitatea de interogare a publicului, televotul sau sondajul propriu, de genul vox pop, organizat şi prezentat de către furnizorul de servicii media audiovizuale, trebuie să respecte următoarele reguli:
a) să nu ofere recompense persoanelor chestionate;
b) să nu încalce dispoziţiile art. 30;
c) să difuzeze, în cadrul invitaţiei adresate publicului de a participa la televot sau la sondaj, precum şi la prezentarea rezultatelor, menţiunea „televotul/sondajul nu este reprezentativ pentru opinia publică şi nu are valoarea unui sondaj de opinie”, afişată lizibil pe o durată de minimum 5 secunde, în condiţiile art. 94.
(3) În cazul invocării răspunsurilor primite din partea publicului pe o anumită temă, radiodifuzorii vor menţiona numărul total de mesaje primite, indiferent de mijloacele de comunicare utilizate.
(4) Comunicarea în cadrul unui program a numerelor de apel ale serviciilor de telefonie trebuie să respecte dispoziţiile alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) şi (3) ale art. 92, precum şi dispoziţiile art. 94.
ART. 72
Radiodifuzorii trebuie să precizeze calitatea politică a persoanelor care îşi exprimă punctele de vedere în probleme de interes public.
ART. 73
Este interzisă difuzarea de producţii audiovizuale în care sunt promovate cazuri de vindecare a unor boli grave cu ajutorul tratamentelor convenţionale sau neconvenţionale, dacă diagnosticul şi actele medicale care îl atestă nu au fost certificate de Colegiul Medicilor din România ori de instituţii similare din străinătate.
ART. 74
Informaţiile difuzate în cazurile de răpiri sau deturnări nu trebuie să aducă prejudicii eforturilor depuse pentru soluţionarea lor şi să pună în pericol viaţa persoanelor în cauză.
ART. 75
(1) Relatările despre dezastre sau tragedii colective trebuie să fie realizate cu decenţă şi discernământ, fără a induce panică.
(2) Radiodifuzorii nu trebuie să repete nejustificat imaginile şocante.
(3) Radiodifuzorii au obligaţia de a prezenta şi poziţia exprimată de autorităţile publice abilitate.
(4) Este interzisă dezvăluirea de către radiodifuzori a identităţii victimelor până la comunicarea oficială a acesteia.
#M2
ART. 75^1
(1) Radiodifuzorii se vor asigura ca în relatările despre accidente să nu fie difuzat niciun indiciu care ar putea duce la identificarea victimelor, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei sau când prevalează un interes public justificat.
(2) În cazul accidentelor, în special al celor cu consecinţe juridice, informaţia difuzată trebuie:
a) să fie obiectivă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă, în raport cu toate persoanele implicate în accident;
b) să respecte principiul prezumţiei de nevinovăţie;
c) să fie completă, urmărindu-se evoluţia demersului juridic.

#B
ART. 76
(1) Informaţiile şi comunicatele oficiale ale autorităţilor publice cu privire la dezastre, la starea de urgenţă sau la starea de asediu se difuzează integral şi cu prioritate.
(2) Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune în cel mult două ore de la semnare şi repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
(3) Informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare.
(4) Pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă radiodifuzorii sunt obligaţi să transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora.
ART. 77
(1) Radiodifuzorii care dau publicităţii date, informaţii, avertizări şi prognoze meteorologice sunt obligaţi să precizeze sursa de informare.
(2) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt obligate să comunice, în mod repetat, avertizările referitoare la fenomenele meteorologice periculoase.
ART. 78
(1) Prezenţa siglei serviciului de programe de televiziune pe întreaga durată a difuzării, cu excepţia timpului afectat publicităţii, este obligatorie.
(2) Orice transmisiune în direct va fi însoţită permanent de menţiunea „Direct”.
(3) La difuzarea în reluare a programelor se va face menţiunea „Reluare” pe întreaga durată a difuzării acestora, cu excepţia operelor cinematografice.
(4) La difuzarea unor imagini şi/sau înregistrări sonore de arhivă se va face datarea acestora ori menţiunea „Arhivă”.
(5) Nu este permisă prezentarea ca transmisiune directă a programelor înregistrate.
(6) Radiodifuzorii au obligaţia de a înştiinţa publicul dacă interpretarea unor piese muzicale este play-back.
ART. 79
Furnizorii de servicii media audiovizuale vor asigura, gradual, până la 1 ianuarie 2015, accesibilitatea la principala emisiune informativă televizată a persoanelor cu deficienţe de auz.
ART. 80
Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să nu utilizeze în programe impulsuri audio şi video subliminale, de natură electronică şi informatică, ce pot influenţa publicul.
ART. 81
Radiodifuzorii au obligaţia de a respecta programul anunţat; fac excepţie situaţiile de forţă majoră.
ART. 82
În cazul transmisiei unei competiţii sportive, cu excepţia competiţiilor UEFA şi FIFA, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a afişa permanent competitorii, scorul şi minutul.

TITLUL VI
Responsabilităţi culturale

ART. 83
Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română.
ART. 84
Serviciile media audiovizuale trebuie să reflecte diversitatea spaţiului cultural românesc şi european.
ART. 85
Radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României au obligaţia de a asigura în cadrul fiecărui serviciu de programe de televiziune îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a) să rezerve operelor europene, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din Legea audiovizualului, minimum 50% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping;
b) să rezerve operelor europene create de producători independenţi cel puţin 10% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping, sau cel puţin 10% din bugetul lor de programe;
c) respectarea structurii programelor aprobate de Consiliu.
ART. 86
Sunt exceptate de la prevederile art. 85 lit. a) şi b) serviciile de programe de televiziune care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) au o audienţă potenţială de până la 3% din populaţia recenzată a ţării;
b) nu difuzează filme artistice de lung metraj şi seriale pentru televiziune;
c) conţinutul serviciului de programe este exclusiv de interes local.
ART. 87
Dispoziţiile art. 23 din Legea audiovizualului privind promovarea operelor audiovizuale europene se vor aplica în mod corespunzător serviciilor media la cerere, potrivit specificului acestor servicii.
ART. 88
Radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României prezintă semestrial Consiliului un raport, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul cod.

TITLUL VII
Emisiuni interactive, jocuri şi concursuri

ART. 89
(1) Jocurile de noroc pot fi difuzate în cadrul unui program audiovizual sau pot fi subiect al unei comunicări comerciale audiovizuale numai dacă sunt autorizate în condiţiile legii.
(2) Este interzisă difuzarea de jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, prin intermediul liniilor telefonice sau al altor sisteme de telecomunicaţie, televiziune ori radio, prin care se condiţionează obţinerea unor avantaje materiale ca rezultat al răspunsurilor formulate la întrebări adresate publicului şi care presupun o taxă de participare.
(3) Programele audiovizuale care conţin jocuri de noroc se supun condiţiilor de protecţie a minorilor prevăzute în cap. II „Clasificarea programelor în vederea protecţiei minorilor” din titlul II „Protecţia minorilor”.
(4) Jocurile de noroc nu pot fi incluse în programele adresate minorilor şi nici nu este permisă incitarea acestora să participe la astfel de jocuri.
(5) Jocurile de noroc trebuie să respecte regulile informării corecte, iar regulamentul lor de desfăşurare trebuie să fie clar şi adus la cunoştinţă în mod corespunzător.
(6) La începutul şi pe parcursul desfăşurării programului, publicul va fi informat, vizual şi auditiv, despre caracterul jocului, condiţiile de participare şi de tarifare, modalităţile de acces şi de atribuire a câştigurilor.
(7) Anterior programării difuzării jocului, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să aducă la cunoştinţa Consiliului datele principale din licenţa sub care acesta este organizat.
(8) Este interzisă solicitarea insistent adresată publicului de a participa la joc.
ART. 90
(1) Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care:
a) publicul apelează la vrăjitori şi prezicători sau la activităţi interzise prin lege;
b) se atribuie câştiguri în produse ori servicii pentru care este interzisă prin lege comunicarea comercială audiovizuală.
(2) Este interzisă prezentarea sau oferirea de consultaţii şi tratamente medicale neavizate de Colegiul Medicilor în emisiunile interactive.
(3) Sunt interzise programele erotice interactive.
ART. 91
(1) Concursurile interactive pot fi difuzate în cadrul programelor audiovizuale numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) au drept scop exclusiv fidelizarea, divertismentul sau educarea publicului;
b) sunt inserate numai în programe educative şi de divertisment sau sunt difuzate ca emisiuni-concurs;
c) nu presupun taxă de participare directă sau disimulată, cum ar fi suprataxa percepută de serviciile de telefonie cu valoare adăugată;
d) respectă regulile informării corecte;
e) câştigurile sau premiile sunt atribuite în baza unui regulament adus la cunoştinţa publicului.
(2) Este interzisă descrierea calităţii produselor sau a serviciilor oferite ca premii în cadrul unui concurs interactiv, cu excepţia mărcii şi a valorii.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) produsele sau serviciile culturale.
(4) Este interzisă oferirea de premii în bani sau cadouri nepotrivite vârstei minorilor în concursurile interactive destinate acestora.
ART. 92
(1) Comunicarea în cadrul unui program a numerelor de apel ale serviciilor de telefonie, în scopul invitării publicului de a participa la un joc de noroc sau concurs interactiv, trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a) să pună la dispoziţia publicului informaţii clare privind tariful aplicat de furnizor pe unitatea de timp, incluzând taxa pe valoarea adăugată şi, după caz, toate taxele suplimentare;
b) să informeze corect publicul cu privire la condiţiile şi modalitatea de a intra în posesia premiului oferit, inclusiv eventualele costuri suplimentare;
c) în situaţia în care tariful se aplică în mod automat din momentul formării numărului (apel fără răspuns), acest lucru va fi adus la cunoştinţa publicului pe parcursul emisiunii, periodic, atât sub formă scrisă, cât şi oral.
(2) În cadrul serviciilor de programe de televiziune, tariful aplicat de furnizorul de servicii de telefonie va fi prezentat lizibil, pe întreaga durată de afişare a numărului de apel, utilizându-se caractere cu dimensiuni identice cu cele ale numărului de apel.
(3) În cadrul serviciilor de programe de radiodifuziune sonoră, tariful aplicat de furnizorul de servicii de telefonie va fi precizat imediat după comunicarea numărului de apel, astfel încât să fie clar perceput de radioascultător.
(4) În cazul concursurilor cu premii care în mod normal implică o durată a apelului mai mare de 3 minute, publicul va fi informat în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) privind afişarea tarifului aplicat.

TITLUL VIII
Comunicări comerciale audiovizuale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 93
Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale.
ART. 94
În scopul unei informări corecte, orice informaţie sau avertizare conţinută într-o comunicare comercială audiovizuală se difuzează astfel încât aceasta să fie clar percepută de public, în special prin asigurarea următoarelor măsuri:
a) să fie prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, în cazul informaţiei difuzate sub formă de videotext; dimensiunea caracterelor trebuie să fie de minimum 17 puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 32 în format HD, înaltă definiţie;
b) să fie redată la viteză normală de citire.
ART. 95
În sensul prezentului titlu, prin reminder se înţelege clipul publicitar sub formă prescurtată care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este o parte, o continuare şi/sau o completare a aceleiaşi campanii publicitare la un anumit produs sau serviciu, realizată în cadrul aceluiaşi serviciu media audiovizual;
b) reaminteşte publicului elemente din mesajul difuzat în spotul principal al campaniei publicitare;
c) are o durată de maximum 10 secunde.
ART. 96
(1) Comunicările comerciale pentru convorbiri telefonice erotice, precum şi pentru produse şi servicii cu destinaţie sexuală sunt interzise.
(2) Comunicările comerciale pentru publicaţii, filme ori spectacole erotice se difuzează în aceleaşi condiţii cu cele stabilite pentru programele 18.
(3) Este interzisă difuzarea oricărei forme de comunicare comercială sau de promovare a produselor cu caracter pornografic.

CAPITOLUL II
Sponsorizare

ART. 97
(1) Programul audiovizual sponsorizat trebuie să poată fi clar identificat ca atare de către public.
(2) Anunţurile de sponsorizare, prin care se menţionează existenţa acordului de sponsorizare a unui program audiovizual, trebuie să fie în mod clar separate de publicitate, să prezinte numai numele, marca, imaginea, activitatea sau produsele sponsorului şi să nu încurajeze în mod direct cumpărarea sau închirierea de produse ori servicii, mai ales prin menţiuni exprese cu caracter promoţional la produsele sau serviciile sponsorului sau ale unui terţ.
(3) Anunţul de sponsorizare poate fi făcut prin:
a) referire verbală şi/sau scrisă;
b) insert grafic;
c) ecran partajat.
(4) Prin insert grafic se înţelege reprezentarea, statică sau în mişcare, cu sau fără sunet, a mărcii, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, a siglei sau a altui simbol prin care se identifică sponsorul ori imaginea unui produs reprezentativ al acestuia.
(5) Inserturile grafice şi ecranul partajat nu trebuie să afecteze integritatea editorială a programului; ecranul partajat va include menţiunea „Sponsor”/„Sponsori” pe întreaga durată a difuzării acestuia.
(6) Anunţurile de sponsorizare difuzate în interiorul programului nu pot depăşi 30 de secunde pentru fiecare perioadă de 30 de minute a duratei programate.
(7) În situaţia prezenţei în programul audiovizual sponsorizat a reprezentanţilor sponsorilor, referirile la sponsori nu trebuie să depăşească 30 de secunde pentru fiecare sponsor.
(8) În situaţia în care un program audiovizual este sponsorizat de mai mulţi sponsori, radiodifuzorul trebuie să anunţe toţi sponsorii cel puţin la sfârşitul programului.
(9) În anunţul sponsorului nu trebuie să existe nicio conexiune cu publicitatea difuzată ori cu plasarea de produse referitoare la produsele sau serviciile sponsorului.
(10) În cazul autopromovării emisiunilor sponsorizate, se pot prezenta, la sfârşitul spotului, pe o durată de maximum 5 secunde, mărcile sponsorilor.
(11) Anunţul de autopromovare a unui program sponsorizat care face referire la mărcile sponsorilor poate fi difuzat de maximum 5 ori pe zi.
ART. 98
(1) Nu pot fi sponsorizate emisiuni de ştiri şi dezbateri pe teme politice.
(2) Nicio emisiune nu poate fi sponsorizată de producători de tutun.
(3) Este interzisă difuzarea în intervalul orar 6,00 - 22,00 a emisiunilor sponsorizate de companiile al/a căror nume sau marcă este identic/identică cu numele ori marca unei băuturi spirtoase.
(4) Emisiunile/Programele audiovizuale nu pot fi sponsorizate de către persoane fizice ori juridice care au ca obiect principal de activitate fabricarea sau vânzarea de produse ori furnizarea de servicii a căror publicitate este interzisă.
ART. 99
(1) Nu trebuie să existe nicio conexiune între numele, marca sau imaginea sponsorului şi denumirea emisiunii.
(2) Emisiunile destinate minorilor nu pot fi sponsorizate de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea ori comercializarea băuturilor alcoolice, a produselor şi tratamentelor medicale sau a suplimentelor alimentare, precum şi de către cele care organizează jocuri şi concursuri interzise minorilor.

CAPITOLUL III
Plasarea de produse

ART. 100
(1) Prin plasare de produse se înţelege orice formă de comunicare comercială audiovizuală constând în includerea unui produs, serviciu sau a mărcii acestora ori în referirea la acestea, prin inserarea în cadrul unui program, în schimbul unei plăţi sau contraprestaţii.
(2) Plasarea de produse se semnalează, la începutul şi la sfârşitul programului, precum şi la reluarea după fiecare pauză publicitară, prin menţiunea „Acest program conţine/a conţinut plasare de produse.”, precum şi prin simbolul „PP” de culoare albă pe fond negru, afişate lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, şi pentru o durată de minimum 5 secunde.
(3) Menţiunea scrisă prevăzută la alin. (2) va fi eliminată după o perioadă de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(4) Plasarea de produse nu exclude sponsorizarea şi/sau difuzarea de publicitate pentru aceleaşi produse sau servicii, în cadrul aceluiaşi program, cu respectarea dispoziţiilor art. 97 alin. (9), precum şi a celorlalte condiţii impuse de Legea audiovizualului.

CAPITOLUL IV
Publicitate şi teleshopping

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 101
Este interzisă orice formă de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugerează publicului ori îl instigă să renunţe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile.
ART. 102
(1) Este interzisă publicitatea care nu este conformă cu dispoziţiile legale.
(2) Publicitatea pentru profesiile liberale se poate face cu respectarea normelor de conduită care reglementează profesiile respective.
ART. 103
(1) Este interzisă difuzarea de emisiuni, altele decât teleshoppingul, în care sunt promovate bunuri sau servicii individualizate care pot fi identificate de public prin marcă, producător ori prin modalităţi de comercializare.
(2) Aceste restricţii nu se referă la denumirea companiilor producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii, precum şi la produsele şi serviciile culturale.
ART. 104
Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul în care se utilizează practici comerciale înşelătoare sau practici comerciale agresive.
ART. 105
(1) Publicitatea sau teleshoppingul care se referă la o ofertă specială trebuie să indice, în mod clar şi neechivoc, perioada de valabilitate a ofertei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice ori, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri sau pachetul de servicii disponibil.
(2) În cazul publicităţii ce include concursuri pentru promovarea unui produs sau serviciu se vor preciza perioada de desfăşurare a concursului şi regulamentul acestuia.
ART. 106
(1) Calupurile publicitare trebuie separate clar, sonor şi vizual, de programele audiovizuale, prin coperte neutre.
(2) În cadrul unui calup publicitar poate fi difuzat un singur grupaj de autopromovare.
(3) Pentru asigurarea condiţiilor de identificare şi separare, precizate la alin. (1), spoturile publicitare şi de teleshopping se difuzează cu respectarea următoarelor reguli:
a) calupurile publicitare trebuie separate clar, sonor şi vizual, de programele audiovizuale, prin coperte neutre, cu menţiunea „Publicitate”;
b) telepromovarea trebuie semnalată clar, sonor şi vizual, şi însoţită pe întreaga durată de difuzare de menţiunea „Publicitate”, afişată lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, şi pe o durată de minimum 5 secunde;
c) menţiunea scrisă prevăzută la lit. b) va fi eliminată după o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii şi va fi înlocuită cu simbolul „P”, afişat în aceleaşi condiţii de lizibilitate;
d) se interzice difuzarea de publicitate şi de teleshopping în care apar prezentatori ai emisiunilor de ştiri.

SECŢIUNEA a 2-a
Ecranul partajat

ART. 107
(1) Publicitatea pe ecran partajat se difuzează cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:
a) să fie clar separată de conţinutul editorial printr-o divizare a suprafeţei ecranului, obţinută prin afişarea spoturilor publicitare într-o fereastră publicitară distinctă de fereastra editorială; pentru a nu altera programul principal nu trebuie modificat raportul de aspect al imaginii acestuia, iar suprafaţa ferestrei publicitare nu trebuie să depăşească suprafaţa ferestrei editoriale;
b) să fie uşor de identificat prin afişarea menţiunii „Publicitate”, pe toată durata difuzării acesteia.
(2) Este interzisă difuzarea de publicitate:
a) în mod simultan pe două sau mai multe ferestre partajate;
b) pe crawl.
(3) Este interzisă difuzarea publicităţii pe ecran partajat în următoarele categorii de programe audiovizuale:
a) programe destinate minorilor;
b) programe de ştiri, precum şi de dezbateri politice.
(4) Timpul de difuzare a publicităţii pe ecran partajat intră în calculul limitei orare de 12 minute.

SECŢIUNEA a 3-a
Publicitatea virtuală

ART. 108
(1) Publicitatea virtuală se poate difuza numai în cadrul transmisiunii unor evenimente sportive, culturale sau expoziţionale, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:
a) să existe acordul organizatorului evenimentului respectiv şi al titularilor de drepturi;
b) să nu aducă atingere integrităţii, valorii şi/sau specificului evenimentului în care este plasată, să nu fie stridentă şi obositoare din punct de vedere vizual;
c) telespectatorii să fie informaţi asupra utilizării acestui procedeu publicitar, la începutul transmisiei evenimentului şi după fiecare pauză, prin menţiunea „acest program conţine publicitate virtuală”, afişată lizibil pe o durată de minimum 5 secunde.
(2) În cazul evenimentelor sportive, publicitatea virtuală poate să fie plasată pe suprafaţa de joc în timpul jocului, în pauza acestuia şi după sfârşitul său. De asemenea, publicitatea virtuală poate fi plasată şi în spaţiile situate în afara suprafeţei de joc destinate de către organizatorul competiţiei plasării de panouri publicitare.

SECŢIUNEA a 4-a
Excepţii. Spoturi izolate

ART. 109
(1) Radiodifuzorii pot difuza în timpul transmisiei unei competiţii sportive inserturi grafice, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:
a) insertul grafic se difuzează numai în momentul în care se înlocuieşte un jucător sau când se modifică scorul;
b) durata unui insert să nu depăşească 10 secunde, iar durata totală de difuzare pe întreaga transmisie să nu depăşească două minute;
c) insertul grafic să fie plasat deasupra sau sub zona de difuzare a informaţiei prevăzute la lit. a) şi să nu depăşească dimensiunile acesteia.
(2) Dimensiunea casetei grafice a insertului grafic, gradul acesteia de transparenţă şi zona în care aceasta se plasează pe ecran se vor alege astfel încât să nu se aducă atingere integrităţii sau valorii competiţiei sportive în care este plasată.
ART. 110
(1) În cadrul serviciilor de programe de televiziune se pot difuza spoturi publicitare izolate numai dacă pauzele disponibile pentru inserarea spoturilor între părţile unui program, cum ar fi pauzele dintre rundele unui meci de box sau de tenis, sunt foarte scurte.
(2) Spotul izolat se difuzează în următoarele condiţii cumulative:
a) durata spotului să nu depăşească 30 de secunde;
b) să fie însoţit pe toată durata difuzării de un marcaj cât mai vizibil, constând în majuscula „P” încadrată într-un cerc cu suprafaţa transparentă, cu dimensiunea de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, amplasat în partea din dreapta jos a ecranului.
ART. 111
Radiodifuzorii pot difuza în timpul transmisiunilor sportive minispoturi de publicitate, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) durata minispotului să nu depăşească 10 secunde;
b) să fie maximum două minispoturi pe repriză;
c) să fie inserate în momentele de întrerupere naturală a jocului;
d) să fie însoţite pe toată durata difuzării de un marcaj cât mai vizibil, constând în majuscula „P” încadrată într-un cerc cu suprafaţa transparentă, cu dimensiunea de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, amplasat în partea din dreapta jos a ecranului.
ART. 112
(1) În mod excepţional, în cadrul serviciilor de programe de televiziune se poate difuza, în intervalul orar 20,00 - 6,00, în alte situaţii decât cele precizate la art. 110, un spot publicitar izolat, cu respectarea regulilor de inserare a publicităţii.
(2) În cazul publicităţii pentru băuturi spirtoase, spotul publicitar izolat va fi difuzat numai în intervalul orar 23,00 - 6,00.

SECŢIUNEA a 5-a
Publicitate la alcool

ART. 113
(1) În intervalul orar 6,00 - 22,00 este interzisă orice formă de publicitate la băuturi spirtoase.
(2) În sensul prezentului cod, băuturile spirtoase sunt cele definite potrivit reglementărilor în vigoare ale Uniunii Europene.
ART. 114
Este interzisă difuzarea de spoturi publicitare la alcool în care apar minori.
ART. 115
Este interzisă difuzarea spoturilor de autopromovare şi a concursurilor de fidelizare care conţin referiri la numele sau la marca unei băuturi spirtoase; în cadrul concursurilor nu pot fi oferite ca premii băuturi spirtoase.
ART. 116
Calupurile publicitare în care se promovează băuturi spirtoase se vor încheia cu avertismentul sonor şi vizual: „Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii.”

SECŢIUNEA a 6-a
Publicitate la alimente

ART. 117
Publicitatea la produsele alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) să nu încurajeze consumul excesiv de alimente;
b) să nu sugereze renunţarea la consumul de fructe, legume sau de alimente naturale;
c) să respecte dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1.924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, precum şi dispoziţiile legislaţiei naţionale în vigoare referitoare la aceste produse.
ART. 118
În cazul în care publicitatea pentru sucuri şi băuturi răcoritoare este ilustrată cu fructe şi/sau legume, se va preciza în procente cantitatea de fructe şi/sau legume conţinută de produs.
ART. 119
(1) În cazul utilizării la fabricarea produselor alimentare numai a aromelor de fructe şi legume, se interzice ilustrarea proprietăţilor produsului cu imagini de fructe.
(2) În cazul utilizării exclusive a aromelor, acest fapt va fi menţionat în spoturile de publicitate, scris şi verbal, prin sintagma „cu gust de ...” sau, după caz, „cu aromă de ...”.
ART. 120
(1) Sub rezerva derogărilor prevăzute de legislaţia comunitară şi naţională aplicabile apelor minerale naturale şi produselor alimentare destinate unei alimentaţii speciale, informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să atribuie unui produs alimentar proprietăţi de prevenire, de tratament şi de vindecare a unei boli umane şi nu trebuie să evoce astfel de proprietăţi.
(2) Nu se vor atribui alimentelor proprietăţi pe care acestea nu le posedă.
(3) În publicitatea pentru alimente adresată minorilor este interzisă folosirea celebrităţilor, personalităţilor sau medicilor. Publicitatea la alimente adresată minorilor este definită în conformitate cu codul de autoreglementare al Consiliului Român pentru Publicitate, depozitar al Codului etic pentru publicitatea adresată copiilor referitoare la produse alimentare.
(4) În cadrul calupurilor publicitare ce promovează alimente radiodifuzorii trebuie să difuzeze alternativ unul dintre următoarele mesaje de avertizare:
a) „Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic fructe şi legume.”;
b) „Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi.”;
c) „Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic minimum 2 litri de lichide.”;
d) „Pentru o viaţă sănătoasă, respectaţi mesele principale ale zilei.”;
e) „Pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi.”
(5) Toate mesajele de avertizare prevăzute la alin. (4) se difuzează alternativ pe parcursul unei zile, câte un mesaj inserat la sfârşitul unuia dintre calupurile publicitare din cadrul fiecărei ore date din intervalul orar 6,00 - 22,00. În perioada în care difuzează un spot noncomercial recomandat de Consiliu, radiodifuzorii pot renunţa la difuzarea mesajelor de avertizare prevăzute la alin. (4).

SECŢIUNEA a 7-a
Publicitate la produse medicale, suplimente alimentare, alimente cu destinaţie nutriţională specială

ART. 121
Prin publicitate audiovizuală pentru produse medicale se înţelege orice formă de promovare destinată să stimuleze distribuirea, consumul sau vânzarea medicamentelor şi a dispozitivelor medicale.
ART. 122
(1) Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul pentru produsele şi tratamentele medicale care necesită prescripţie medicală.
(2) Pot fi difuzate numai materialele publicitare avizate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în cap. VIII „Publicitatea” şi cap. IX „Informarea publicului” din titlul XVII „Medicamentul” al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În programele audiovizuale nu pot fi recomandate medicamente identificate prin marcă sau denumire comercială, tratamente medicale, farmacii, cabinete medicale şi medico-dentare.
ART. 123
Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul la medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope.
ART. 124
(1) Promovarea medicamentelor în serviciile media audiovizuale va include în mod obligatoriu următoarele:
a) denumirea produsului;
b) denumirea comună, dacă produsul conţine un singur ingredient activ;
c) indicaţia terapeutică (afecţiunile pentru care se foloseşte produsul medicamentos);
d) avertizarea sonoră „Acesta este un medicament. Citiţi cu atenţie prospectul.”;
e) avertizarea scrisă prevăzută la art. 800 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), publicitatea în formă prescurtată (reminder) va include cel puţin avertizarea prevăzută la alin. (1) lit. d), sub formă scrisă.
(3) Avertizarea menţionată la alin. (1) lit. d) se va difuza în condiţii care să asigure o percepţie clară a mesajului, printr-o pronunţare normală, neaccelerată.
(4) Avertizările menţionate la alin. (1) lit. e) şi la alin. (2) se vor difuza în condiţiile prevăzute la art. 94.
ART. 125
Este interzisă difuzarea de publicitatea şi de teleshopping pentru produse de larg consum care invocă avize sau recomandări medicale; fac excepţie produsele destinate igienei.
ART. 126
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping pentru medicamente şi tratamente medicale sau suplimente alimentare prezentate sau recomandate de personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive ori de alte persoane, care, datorită celebrităţii lor, pot încuraja consumul acestor produse sau tratamente.
(2) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping în care personal medical sau farmacişti recomandă ori avizează produse alimentare destinate minorilor, produse şi tratamente medicale sau suplimente alimentare.
(3) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping pentru produse medicale, tratamente medicale sau suplimente alimentare, dacă prezentările conţin recomandări ori avize ale asociaţiilor medicale.
ART. 127
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate pentru produse medicale, tratamente medicale sau suplimente alimentare în emisiuni destinate minorilor ori în pauzele publicitare care precedă sau urmează unor astfel de emisiuni.
(2) Producătorii şi distribuitorii de produse şi tratamente medicale sau suplimente alimentare nu pot sponsoriza programele ori emisiunile destinate minorilor.
(3) Publicitatea şi teleshoppingul la produse şi tratamente pentru probleme de natură sexuală nu pot fi difuzate decât în intervalul orar 22,00 - 6,00.
ART. 128
Este interzisă menţionarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicaţii terapeutice referitoare la boli precum:
a) tuberculoză;
b) bolile cu transmisie sexuală;
c) alte boli infecţioase grave;
d) cancer şi alte boli tumorale;
e) insomnia cronică;
f) diabet şi alte boli metabolice.
ART. 129
Publicitatea la medicamente nu trebuie să conţină nicio menţiune care:
a) să dea impresia că o consultaţie medicală sau o intervenţie chirurgicală nu este necesară, în special prin oferirea unor sugestii de diagnostic ori de tratament la distanţă;
b) să sugereze că efectul tratamentului cu medicamentul respectiv este garantat, nu este însoţit de reacţii adverse sau că efectul este mai bun ori echivalent cu cel al altui tratament sau medicament;
c) să sugereze că starea de sănătate a subiectului poate fi îmbunătăţită prin utilizarea medicamentului respectiv;
d) să sugereze că starea de sănătate a subiectului poate fi afectată dacă nu se utilizează medicamentul; această interdicţie nu se aplică campaniilor de vaccinare prevăzute la art. 799 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
e) să se adreseze exclusiv sau în special minorilor;
f) să sugereze că medicamentul este un aliment, produs cosmetic sau alt produs de consum;
g) să sugereze că siguranţa sau eficacitatea medicamentului este datorată faptului că acesta este natural;
h) să poată, printr-o descriere sau reprezentare detaliată a unui caz, să ducă la o autodiagnosticare eronată;
i) să ofere, în termeni inadecvaţi, alarmanţi sau înşelători, asigurări privind vindecarea;
j) să folosească, în termeni inadecvaţi, alarmanţi sau înşelători, reprezentări vizuale ale schimbărilor în organismul uman cauzate de boli sau leziuni ori de acţiuni ale medicamentelor asupra organismului uman sau a unei părţi a acestuia.
ART. 130
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping la produse şi tratamente naturiste, care, după caz, nu sunt însoţite de avertizarea, sonoră şi scrisă:
a) „Produs neatestat medical”;
b) „Metodă neatestată medical”.
(2) Publicitatea şi teleshoppingul la produsele homeopate trebuie să includă în mod obligatoriu avertizarea: „Acesta este un produs homeopat. Citiţi cu atenţie prospectul/informaţiile de pe ambalaj.”
(3) Durata avertizării menţionate la alin. (1), respectiv alin. (2), va fi de minimum 3 secunde şi aceasta va fi difuzată la sfârşitul spotului publicitar; pe posturile de televiziune avertizarea va fi prezentată atât sonor, cât şi vizual.
(4) În cazul reminderului, textul precizat la alin. (2) va fi prezentat pe parcursul difuzării spotului publicitar, în condiţii care să asigure o percepţie clară a mesajului, conform dispoziţiilor art. 94.
ART. 131
(1) Publicitatea şi teleshoppingul la suplimentele alimentare vor include în mod obligatoriu avertizarea: „Acesta este un supliment alimentar. Citiţi cu atenţie prospectul/informaţiile de pe ambalaj.”
(2) Durata avertizării menţionate la alin. (1) va fi de minimum 3 secunde şi aceasta va fi difuzată la sfârşitul spotului publicitar; pe posturile de televiziune avertizarea va fi prezentată atât sonor, cât şi vizual.
(3) În cazul reminderului, textul precizat la alin. (1) va fi prezentat pe parcursul difuzării spotului publicitar, în condiţii care să asigure o percepţie clară a mesajului, conform dispoziţiilor art. 94.
ART. 132
(1) Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să respecte dispoziţiile cuprinse în normele privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială.
(2) Publicitatea şi teleshoppingul la alimentele utilizate în dietele cu valoare energetică redusă pentru scăderea greutăţii nu trebuie să facă nicio referire la ritmul sau la pierderea în greutate sau la reducerea senzaţiei de foame ori la creşterea senzaţiei de saţietate determinate de utilizarea lor, cu excepţia menţiunilor referitoare la saţietate permise de Regulamentul (CE) nr. 1.924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului.
(3) În cazul alimentelor şi al băuturilor cu cantităţi calorice scăzute, dacă sunt prezentate ca o parte a regimului de slăbire, se va indica faptul că produsul respectiv poate conduce la pierderea de greutate numai ca parte a unei diete ce controlează caloriile/energia.
(4) În cazul produselor special elaborate pentru a fi utilizate în diete cu restricţii calorice, care, conform instrucţiunilor producătorului, înlocuiesc în totalitate sau în parte aportul alimentar zilnic, acestea trebuie promovate sub numele de „substitut alimentar complet pentru slăbit” sau „substitut alimentar parţial pentru slăbit”.
ART. 133
(1) Publicitatea şi teleshoppingul la produsele şi tratamentele pentru slăbit ori pentru menţinerea greutăţii corporale trebuie să includă avertizarea, sonoră şi scrisă: „Consultaţi medicul înainte de a urma dieta.”
(2) Fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1):
a) medicamentele;
b) produsele alimentare care poartă menţiuni autorizate conform dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1.924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului.
ART. 134
(1) Publicitatea şi teleshoppingul pentru produsele sau tratamentele pentru slăbit ori pentru menţinerea greutăţii corporale trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) să avertizeze publicul printr-un insert scris şi/sau sonor că produsul nu se adresează minorilor;
b) să nu fie difuzate în emisiunile pentru minori sau în pauzele publicitare care precedă ori urmează unor astfel de emisiuni;
c) să nu se adreseze în mod direct persoanelor obeze şi să nu includă exemple în care vorbesc sau apar persoane care ar fi fost obeze înainte de a utiliza produsele ori serviciul cărora li se face publicitate.
(2) Fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1) menţiunile referitoare la saţietate permise de Regulamentul (CE) nr. 1.924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului.

SECŢIUNEA a 8-a
Emisiuni de teleshopping

ART. 135
(1) Emisiunea de teleshopping constă în difuzarea către public a unor oferte de comercializare directă privind furnizarea contra cost a unor bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi obligaţii, care pot fi dobândite numai printr-un contract la distanţă.
(2) În sensul prezentului cod, prin contract la distanţă se înţelege contractul de furnizare de produse sau servicii, încheiat între un comerciant şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare organizat de către comerciant, care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă.
(3) Ofertele difuzate trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Menţiunea „Teleshopping” va fi afişată pe toată durata emisiunii.
ART. 136
Este interzisă adresarea directă către minori a ofertelor comerciale.
ART. 137
(1) Emisiunea de teleshopping trebuie identificată ca atare şi separată clar de programele audiovizuale, sonor şi vizual, prin coperte neutre.
(2) Emisiunea de teleshopping nu poate conţine şi nu poate fi întreruptă pentru difuzarea de spoturi publicitare.
(3) Nu pot fi difuzate emisiuni de teleshopping în care publicului i se prezintă servicii oferite de vrăjitori şi prezicători sau activităţi interzise prin lege.
ART. 138
Dispoziţiile art. 137 alin. (1) şi (2) nu se aplică serviciilor de programe dedicate exclusiv teleshoppingului.

SECŢIUNEA a 9-a
Publicitatea politică

ART. 139
Publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partide politice, oameni politici, mesaje politice este interzisă, cu excepţia perioadelor de campanie electorală.
ART. 140
(1) În perioada campaniei electorale, furnizorii de servicii media audiovizuale pot insera publicitate politică numai în calupuri separate şi marcate corespunzător.
(2) Publicitatea politică trebuie să fie asumată în mod explicit, prin prezentare ori conţinut, de către candidaţi sau competitorii electorali.

SECŢIUNEA a 10-a
Campanii noncomerciale

ART. 141
Sunt considerate mesaje noncomerciale:
a) anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică, în cadrul unei acţiuni de alertă, avertizare şi informare a publicului derulate în condiţiile legii şi care nu promovează propria imagine a instituţiei;
b) campania socială derulată de către o asociaţie sau fundaţie legal constituită, în cadrul unei acţiuni cu caracter exclusiv social, necomercial, adresată societăţii sau comunităţii;
c) apelul în scop caritabil derulat în cadrul unei activităţi filantropice cu caracter umanitar, în scopul sprijinirii unor persoane aflate în dificultate; apelul trebuie să precizeze persoana sub responsabilitatea căreia se colectează şi se utilizează bunurile şi fondurile băneşti donate.
ART. 142
Mesajele noncomerciale nu se includ în calculul duratei legale alocate publicităţii şi trebuie să respecte următoarele condiţii cumulative:
a) difuzarea mesajelor să fie gratuită, fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă;
b) mesajele să fie grupate şi separate de alte mesaje publicitare şi identificate între coperte cu menţiunea „Mesaj/mesaje de interes public”;
c) mesajele să nu conţină nicio referire de natură comercială; siglele sponsorilor pot fi prezentate numai în apeluri caritabile la sfârşitul spotului şi nu trebuie să depăşească durata cumulată de 3 secunde.
ART. 143
(1) Emisiunile teledon trebuie să precizeze la începutul şi sfârşitul acestora persoana/persoanele sub responsabilitatea căreia/cărora se colectează şi se utilizează bunurile şi fondurile băneşti donate, precum şi datele de contact ale acesteia/acestora.
(2) În cazul campaniilor care presupun colectarea de fonduri de la public pentru un obiectiv anume, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul cu privire la rezultatele concrete ale acestor campanii.

TITLUL IX
Sancţiuni şi dispoziţii finale

ART. 144
(1) Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 27, 47 şi 48, ale art. 90 alin. (1) şi (3), ale art. 96, precum şi nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică se sancţionează conform dispoziţiilor art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului.
(2) Nerespectarea prevederilor celorlalte articole ale prezentei decizii, precum şi refuzul ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor referitoare la acordarea rectificării se sancţionează conform dispoziţiilor art. 91 din Legea audiovizualului.
(3) În individualizarea sancţiunii Consiliul va ţine cont, după caz, de următoarele aspecte:
a) gravitatea faptei şi efectele acesteia;
b) sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an, şi modul în care furnizorul de servicii s-a raportat la acestea;
c) ziua din săptămână şi intervalul de difuzare a emisiunii în cauză;
d) durata emisiunii;
e) audienţa înregistrată.
ART. 145
La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 14 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

PDF - 98.1 ko
Anexa 1

PDF - 61.9 ko
Anexa 2