Fostul Cod audiovizual care a fost în vigoare până la data de 10 martie 2011


Trimiteteţi articolul prin email title=

Decizia a fost în vigoare

pana la data de 10 martie 2011

Decizia nr.187 din 3 aprilie 2006

privind codul de reglementare a conţinutului audiovizual

Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 7 octombrie 2009.

Act de bază
#B: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006

Acte modificatoare
#M1: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 335/2006
#M2: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 194/2007
#M3: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 516/2007
#M4: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 762/2007
#M5: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 1105/2007
#M6: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 50/2009
#M7: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 604/2009
#M8: Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 854/2009

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1 , #M2 etc.

#B
Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,
convinşi că libertatea de exprimare şi asigurarea accesului neîngrădit la orice informaţie de interes public constituie fundamente esenţiale ale unei societăţi democratice,
ţinând seama de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi,
convinşi că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de o protecţie deosebită,
convinşi, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine,
ţinând cont de obligaţiile care revin prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a stabili norme de reglementare cu privire la protecţia copiilor, apărarea demnităţii umane, exercitarea dreptului la replică, asigurarea informării corecte şi a pluralismului, responsabilităţile culturale ale radiodifuzorilor, precum şi la publicitate, sponsorizare şi teleshopping,
ţinând cont de responsabilitatea atribuită prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura, în programele audiovizuale, protecţie dezvoltării fizice, mentale şi morale a copiilor,
interesaţi în cel mai înalt grad de creşterea şi educaţia copilului în spiritul valorilor şi al idealurilor democratice, proclamate de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi de Convenţia europeană a drepturilor omului,
conştienţi de necesitatea pregătirii copilului pentru o integrare armonioasă în viaţa socială,
având în vedere obligaţiile care revin Consiliului Naţional al Audiovizualului şi radiodifuzorilor în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în general, şi faptul că încălcarea acestora poate aduce prejudicii interesului public,
ţinând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului,
având în vedere obligaţia radiodifuzorilor de a informa publicul prin prezentarea corectă şi imparţială a faptelor şi a evenimentelor, ca şi obligaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura respectarea exprimării pluraliste de idei şi opinii, precum şi pluralismul surselor de informare a publicului,
ţinând cont de necesitatea reglementării publicităţii şi a teleshoppingului la produsele medicamentoase, tratamentele medicale şi suplimentele nutritive,
ţinând cont de faptul că publicitatea la produsele medicamentoase trebuie să se supună unor condiţii stricte şi unui control efectiv,
ţinând cont de efectele nocive ale consumului de droguri şi alcool asupra minorilor, în special, dar şi asupra societăţii, în general, de faptul că aceasta este o problemă de interes public,
în temeiul art. 3 alin. (1) şi (2), al art. 10 alin. (3) lit. a), e) şi f), al art. 17 alin. (1) lit. d) şi al art. 39 şi 40 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

TITLUL I
Protecţia copilului

CAP. 1
Protecţia drepturilor copilului

ART. 1
În sensul prezentului cod de reglementare a conţinutului audiovizual, denumit în continuare cod, prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani.
ART. 2
Ori de câte ori copilul este subiect al emisiunilor audiovizuale, radiodifuzorii au obligaţia să respecte principiul interesului superior al acestuia.
ART. 3
Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
ART. 4
(1) Este interzisă difuzarea oricăror indicii care ar putea duce la identificarea copilului în vârstă de până la 14 ani, în situaţia în care acesta este victimă a unei infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, este acuzat de comiterea unor infracţiuni sau a fost martor la săvârşirea acestora.
(2) În situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani este victimă a unor infracţiuni, altele decât cele prevăzute la alin. (1), sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau declaraţii este posibilă numai cu acordul scris al părinţilor, al persoanei în grija căreia se află copilul ori, după caz, al reprezentantului legal al copilului.
(3) În situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani a fost supus de către părinţi ori reprezentanţii legali la abuzuri fizice sau psihice, difuzarea de imagini ori declaraţii este posibilă numai cu acordul scris al unuia dintre părinţi, cel care nu este autorul abuzului, al persoanei în grija căreia se află copilul sau, după caz, al unei autorităţi responsabile cu protecţia copilului.
ART. 5
(1) Copilul în vârstă de până la 14 ani nu poate fi prezent în emisiuni audiovizuale care reconstituie infracţiuni, abuzuri sau evenimente dramatice.
(2) Radiodifuzorii nu pot difuza interviuri, declaraţii sau relatări luate în mod nemijlocit copilului în vârstă de până la 14 ani în legătură cu evenimente dramatice, din comunitate sau din familie, la care acesta a asistat.
ART. 6
(1) Copilul cu vârsta între 14 şi 16 ani, acuzat de comiterea unei infracţiuni sau victimă a unei infracţiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual, poate fi prezentat în programele de ştiri, în emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) existenţa prealabilă a consimţământului acestuia;
b) existenţa prealabilă a consimţământului părinţilor, al persoanei în grija căreia se află copilul sau al reprezentantului legal, în formă scrisă;
c) asistarea pe parcursul transmisiei sau al înregistrării de către un părinte ori de către reprezentantul legal, respectiv de către avocat în cazul cercetării penale sau arestării.
(2) În cazul copilului cu vârsta între 16 şi 18 ani, acuzat de comiterea unei infracţiuni, sunt necesare acordul explicit al acestuia şi asistarea sa de către avocat în situaţia în care este cercetat penal, reţinut sau arestat.
(3) În cazul copilului cu vârsta între 16 şi 18 ani, care este victimă sau martor la comiterea unor infracţiuni ori care a fost abuzat fizic, psihic sau sexual, sunt necesare:
a) acordul explicit al acestuia;
b) eliminarea, la solicitarea copilului, a oricăror elemente care pot duce la identificarea lui.
ART. 7
(1) Copilul, părinţii sau reprezentantul legal trebuie să fie informaţi cu privire la drepturile lor înainte de filmare sau de înregistrare.
(2) Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani în emisiuni audiovizuale este posibilă numai cu consimţământul scris al acestuia şi al părinţilor sau, după caz, al altui reprezentant legal.
ART. 8
Este interzisă, în cadrul programelor de ştiri, al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea de imagini ori de fotografii ale copilului care s-a sinucis.
ART. 9
(1) Este interzisă difuzarea de emisiuni al căror scop principal este exploatarea aspectului fizic al copilului sau expunerea acestuia în ipostaze nepotrivite vârstei.
(2) Este interzisă difuzarea emisiunilor în care copilul este folosit sau expus de către părinte, rudă, reprezentant legal ori avocat în scopul de a obţine avantaje personale de orice fel.
(3) După ora 22,00 este interzisă difuzarea de emisiuni realizate în direct de către radiodifuzori licenţiaţi în România, la care participă copii în vârstă de până la 14 ani.
#M2
(4) Radiodifuzorii sunt obligaţi să difuzeze la principalul buletin de ştiri din prime time, timp de 24 de ore, imaginile şi datele copiilor dispăruţi, pe care le primesc de la poliţie.
#B
ART. 10
Interviurile şi declaraţiile copilului trebuie luate şi difuzate cu responsabilitate şi discernământ, astfel încât acesta să nu fie chestionat pentru a-i fi smulse păreri referitoare la probleme intime de familie sau pentru a-i fi cerute opinii în chestiuni care depăşesc puterea lui de judecată.
ART. 11
Radiodifuzorii au obligaţia de a lua toate măsurile astfel încât copilul implicat, în orice mod, în emisiuni de radio sau de televiziune să nu fie expus nici unui risc fizic, psihic ori moral care ar putea decurge din realizarea respectivelor emisiuni.
ART. 12
Este interzisă orice referire peiorativă sau discriminatorie la originea etnică, naţionalitatea, rasa ori religia copilului, precum şi la un eventual handicap al acestuia.

CAP. 2
Serviciile de programe şi protecţia copilului

ART. 13
Pentru a permite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor să facă alegerea potrivită, toţi radiodifuzorii au obligaţia să pună la dispoziţia publicului informaţii suficiente privind intervalul orar de difuzare, recomandările şi avertizările acustice şi vizuale, astfel încât programele vizionate sau ascultate în familie ori numai de către copii să nu afecteze dezvoltarea fizică, mentală sau morală a acestora; aceleaşi obligaţii sunt valabile şi în cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii.
ART. 14
Sunt interzise, în cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul şi consumul băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licenţios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice şi a handicapurilor.
ART. 15
(1) În intervalul orar 6,00 - 20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunţuri promoţionale care includ scene de violenţă, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii.
(2) În intervalul orar 6,00 - 22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conţin:
a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare;
b) demonstraţii sau detalii importante privind tehnici criminale;
c) demonstraţii sau detalii importante privind exorcismul, practici oculte, fenomene sau practici paranormale.
ART. 16
(1) Criteriile în funcţie de care se apreciază producţiile difuzate în serviciile de programe au drept scop asigurarea protecţiei copilului şi informarea publicului cu privire la conţinutul acestora.
(2) Responsabilitatea clasificării producţiilor audiovizuale revine titularilor de licenţă audiovizuală.
(3) Criteriile generale de care titularii de licenţă audiovizuală vor ţine cont în clasificarea producţiilor audiovizuale sunt următoarele:
a) numărul şi natura scenelor violente, precum şi caracterul gratuit sau indispensabil al acestora, raportat la genul şi subiectul producţiei audiovizuale;
b) utilizarea violenţei şi rolul acesteia în rezolvarea problemelor;
c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violenţă, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă;
d) contextul în care este prezentat consumul de droguri şi alcool;
e) numărul şi natura scenelor de nuditate, reprezentarea actului sexual;
f) psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor;
g) tipologia eroilor, scopul acţiunii acestora, gradul de recurgere la violenţă;
h) prezenţa şi rolul copiilor în scene de violenţă;
i) prezentarea femeii în ipostaze degradante;
j) numărul şi intensitatea scenelor de violenţă casnică;
k) calitatea şi tipologia limbajului;
l) genul sau temele producţiilor audiovizuale.
#M7
ART. 17
În clasificarea filmelor radiodifuzorii se vor ghida şi după clasificarea stabilită de producător sau, după caz, sub care filmul a fost difuzat în alte ţări.
#B
ART. 18
Categoriile în care se încadrează producţiile audiovizuale în funcţie de criteriile precizate la art. 16 alin. (3) sunt următoarele:
a) producţii audiovizuale accesibile tuturor categoriilor de public, fără restricţii sau semne de avertizare;
b) producţii audiovizuale care pot fi vizionate de copiii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul sau împreună cu părinţii ori familia;
c) producţii audiovizuale interzise copiilor sub 12 ani;
d) producţii audiovizuale interzise copiilor sub 15 ani;
e) producţii audiovizuale interzise copiilor sub 18 ani, altele decât cele pornografice, care în Statele Unite ale Americii şi în ţările din Uniunea Europeană sunt interzise publicului sub 18 ani;
f) producţii audiovizuale interzise copiilor sub 18 ani: filme şi emisiuni pornografice al căror scop principal este prezentarea în detaliu a actului sexual, a modalităţilor de satisfacere a dorinţelor sexuale sau emisiuni audiovizuale în care se prezintă un act sexual real, indiferent de modalitatea de filmare.
ART. 19
(1) Producţiile prevăzute la art. 18 lit. b) se difuzează însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, majusculele AP (acord parental) de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
(3) Semnul de avertizare va fi expus timp de 10 minute la începutul difuzării.
ART. 20
(1) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. c) se difuzează numai după ora 20,00 şi vor fi însoţite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 12 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
(3) Semnul de avertizare va fi expus timp de 15 minute la începutul difuzării şi timp de 3 minute după fiecare pauză publicitară.
ART. 21
(1) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. d) se difuzează numai în intervalul orar 22,00 - 6,00 şi vor fi însoţite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 15 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
#M7
(3) *** Abrogat
#M7
ART. 21^1
(1) Pot fi difuzate numai în intervalul orar 23,00 - 6,00 producţiile audiovizuale care prezintă, în mod repetat:
a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj;
b) scene de sex sau cu conotaţie sexuală, limbaj obscen;
c) persoane în ipostaze degradante;
d) consumul de droguri.
(2) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) pot fi difuzate:
a) filme horror, erotice, de o violenţă extremă;
b) competiţii full-contact;
c) emisiuni audiovizuale sponsorizate de producătorii de băuturi spirtoase.

#B
ART. 22
(1) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. e) se difuzează numai în intervalul orar 24,00 - 6,00 şi vor fi însoţite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar in interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 18 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
ART. 23
(1) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) nu vor fi difuzate sau retransmise de radiodifuzori aflaţi sub jurisdicţia României.
(2) Retransmisia de către distribuitorii de servicii a producţiilor audiovizuale din categoria celor prevăzute la art. 18 lit. f) este permisă numai cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3) şi (5), în cazul retransmisiei de tip analogic, respectiv la alin. (4) şi (5), în cazul retransmisiei de tip digital.
(3) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise analogic numai în intervalul orar 1,00 - 5,00, codat şi în cadrul pachetelor opţionale,
#M2
(4) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise digital numai cu respectarea următoarelor condiţii tehnice şi de informare a abonatului:
a) receptorul abonatului trebuie să fie prevăzut cu un sistem de blocare a accesului, denumit în continuare sistem de control parental, diferit de sistemul de control al accesului la pachetele de servicii oferite;
b) sistemul de control parental trebuie să permită accesul la serviciile de programe restricţionate copiilor, în baza unui cod personal format din cel puţin 4 cifre; cifrele nu trebuie să fie vizibile pe ecran în momentul tastării;
c) sistemul de control parental trebuie să fie perfect sincronizat cu programele din această categorie, trebuie să rămână activ pe toată perioada în care se oferă aceste categorii de programe, iar accesul trebuie să fie reblocat în orice situaţie în care se modifică contextul vizionării (schimbarea programului, trecerea sistemului de recepţie în stare de veghe, schimbarea decodorului sau a cartelei de acces, după realimentarea cu tensiune);
d) în cadrul instrucţiunilor de utilizare, distribuitorul de servicii trebuie să explice, în termeni simpli şi clari, modul de funcţionare a sistemului de control parental, necesitatea stabilirii codului personal de acces şi păstrării confidenţialităţii acestuia;
e) în momentul punerii în funcţiune a sistemului de recepţie, distribuitorul de servicii are obligaţia să stabilească, împreună cu abonatul, codul personal de acces pentru fiecare dintre serviciile de programe restricţionate copiilor; se recomandă evitarea stabilirii codului „1234” sau a unui cod format din aceeaşi cifră;
f) introducerea în oferta de servicii a unui nou serviciu de programe restricţionat copiilor va fi adusă la cunoştinţă abonaţilor cu cel puţin 30 de zile înainte de modificarea ofertei, precizându-se „Program interzis persoanelor sub 18 ani”.

#B
(5) Producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) vor fi însoţite permanent de semnul de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 18 de culoare albă, pe fond roşu; se interzice retransmiterea producţiilor audiovizuale care prezintă imagini cu copii având un comportament explicit sexual.
ART. 24
(1) Difuzarea anunţurilor promoţionale pentru producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. b), c), d) şi e) se va face cu semnul de avertizare corespunzător şi va respecta prevederile art. 15.
(2) Distribuitorii de servicii nu pot difuza anunţuri promoţionale pentru producţiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f).
#M2
ART. 25
(1) Emisiunile erotice interactive, publicitatea pentru convorbirile telefonice erotice, precum şi pentru produse şi servicii cu destinaţie sexuală se difuzează în aceleaşi condiţii cu cele stabilite pentru producţiile audiovizuale precizate la art. 18 lit. f).
#B
(2) Publicitatea directă sau indirectă la publicaţii, filme ori spectacole erotice se difuzează numai în intervalul orar 23,00 - 5,00 şi va fi însoţită permanent de semnul de avertizare prevăzut la art. 21.
(3) Este interzisă difuzarea oricărei forme de publicitate sau de promovare la produse cu caracter pornografic.
ART. 26
(1) Radiodifuzorii au obligaţia de a informa sonor şi vizual publicul, înainte de începerea difuzării, cu privire la genul producţiei audiovizuale şi, după caz, cu privire la restricţiile de vizionare.
(2) Durata anunţului prevăzut la alin. (1) nu va fi mai mică de 15 secunde.
(3) Radiodifuzorii au obligaţia să solicite ca publicarea programelor de radio şi de televiziune să fie însoţită de marcajele prevăzute în prezentul cod.

CAP. 3
Programele de ştiri şi protecţia copiilor

ART. 27
(1) Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a copiilor şi vizionării în familie.
(2) Avertizarea verbală a publicului, în cazul difuzării unor scene de violenţă sau cu posibil impact emoţional negativ, este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea repetată a scenelor de violenţă.
(3) Imaginile care prezintă execuţii, oameni ucişi sau voluntari ai morţii, indiferent de motivaţia acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate şi în conformitate cu deontologia jurnalistică.
(4) Subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate înainte de ora 22,00 numai în situaţia în care imaginile şi comentariile care le însoţesc nu afectează copiii.
(5) Este interzisă ilustrarea unei informaţii cu imagini de natură pornografică.

CAP. 4
Programele muzicale şi protecţia copiilor

ART. 28
(1) Producţiile şi videoclipurile muzicale bazate pe violenţă fizică, psihică ori sexuală sau care folosesc un limbaj vulgar ori licenţios pot fi difuzate doar cu respectarea criteriilor de clasificare şi a restricţiilor orare de difuzare.
(2) Este interzisă difuzarea producţiilor şi a videoclipurilor muzicale care încurajează consumul de droguri sau care sugerează că drogurile ar constitui un mijloc de rezolvare a problemelor de viaţă.
ART. 29
Publicitatea şi teleshoppingul se supun cerinţelor şi criteriilor de protecţie a copiilor.

TITLUL II
Protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine

ART. 30
Radiodifuzorii au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi să nu profite de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.
ART. 31
În sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente locale ori naţionale, cu semnificaţie pentru viaţa comunităţii.
ART. 32
(1) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar invocarea dreptului la informare nu poate justifica invadarea vieţii private.
(2) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat.
ART. 33
(1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări ale persoanelor reţinute pentru cercetări, arestate ori aflate în detenţie, fără acordul scris al acestora.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care filmarea sau înregistrarea este realizată în locuri publice.
ART. 34
(1) Orice persoană acuzată sau cercetată pentru săvârşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât nu a fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă şi irevocabilă.
(2) În cadrul programelor audiovizuale nu pot fi oferite, direct sau indirect, recompense şi nu pot fi făcute promisiuni de recompensare persoanelor care ar putea fi martori în cauze penale.
ART. 35
(1) Nu pot fi difuzate materiale audiovizuale realizate şi puse la dispoziţia radiodifuzorilor de către poliţie sau parchet, fără acordul persoanelor care sunt victime ale unor infracţiuni sau fără acordul familiilor acestora.
(2) Nu poate fi dezvăluită în nici un mod identitatea persoanelor care sunt victime ale infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală, prevăzute la titlul II cap. III din Partea specială a Codului penal; se exceptează situaţiile în care victimele şi-au dat acordul scris.
ART. 36
(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale.
(2) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale privind viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) existenţa unui interes public justificat;
b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat.
(4) Informaţiile privind adresa unei persoane sau a familiei sale şi numerele lor de telefon nu pot fi dezvăluite fără permisiunea acestora.
#M2
(5) Nu pot fi difuzate emisiuni de divertisment, gen camera ascunsă sau farse, care au ca obiect viaţa privată.
#B
ART. 37
(1) Este interzisă difuzarea de imagini ale persoanei, filmate în propria locuinţă sau în orice alte locuri private, fără consimţământul acesteia.
(2) Este interzisă difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unei proprietăţi private, fără acordul proprietarului.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) situaţiile în care imaginile difuzate:
a) pot preveni săvârşirea unei infracţiuni;
b) surprind sau pot proba săvârşirea unei infracţiuni;
c) protejează sănătatea publică;
d) surprind fapte care prezintă un interes public justificat.
ART. 38
Este interzisă difuzarea de imagini şi sunete înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care materialele audiovizuale astfel obţinute nu puteau fi realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes justificat pentru public.
ART. 39
(1) Înregistrările audio şi/sau video destinate emisiunilor de divertisment, inclusiv cele de tip „camera ascunsă”, nu pot fi difuzate decât cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) să nu provoace iritare sau suferinţă ori să nu pună persoana în situaţii înjositoare sau de risc;
b) persoanele care au făcut obiectul filmării/înregistrării să-şi dea acordul scris pentru difuzare.
(2) În scopul informării publicului telespectator, imaginile înregistrate cu camere de luat vederi ascunse se difuzează însoţite permanent de un marcaj grafic ce simbolizează o cameră de luat vederi, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul cod.
ART. 40
Difuzarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau a corespondenţei ajunse în posesia radiodifuzorilor este permisă în următoarele situaţii:
a) răspunde unor necesităţi de siguranţă naţională, ordine publică sau asigură prevenirea unor fapte penale;
b) probează comiterea unei infracţiuni;
c) prezintă un interes public justificat.
ART. 41
În cazul excepţiilor prevăzute la art. 36 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 38 şi 40, radiodifuzorii pot difuza materialele audiovizuale numai însoţite de punctul de vedere al persoanei în cauză; în situaţia în care persoana refuză să prezinte un punct de vedere, radiodifuzorul trebuie să precizeze acest fapt.
ART. 42
(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) În cazul în care în emisiunile audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de radiodifuzor, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars.
#M2
(3) Realizatorii emisiunilor au obligaţia să respecte dreptul persoanei la propria imagine şi să pună în vedere interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin; stăruinţa moderatorului trebuie să fie convingătoare, astfel încât să ajute publicul să-şi formeze o opinie corectă.
#B
(4) Realizatorii emisiunilor au obligaţia să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă împotriva altor persoane.
(5) Sunt interzise în programele audiovizuale orice referire peiorativă la adresa persoanelor în vârstă sau cu dizabilităţi, precum şi punerea acestora în situaţii ridicole ori umilitoare.
(6) Programele audiovizuale trebuie să respecte dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.
ART. 43
(1) Radiodifuzorii nu pot difuza:
a) imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia;
b) imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei;
c) imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane.
(2) În cazul martorilor la comiterea unei infracţiuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protecţiei depline a identităţii lor.
ART. 44
(1) Orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire.
(2) În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, radiodifuzorii au obligaţia de a nu se amesteca nejustificat în viaţa privată.
ART. 45
(1) Difuzarea materialelor audiovizuale conţinând imagini ale persoanelor aflate la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor.
(2) Radiodifuzorii au obligaţia de a respecta demnitatea şi anonimatul persoanelor cu tulburări psihice.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţii de interes public justificat în care difuzarea materialului audiovizual are drept scop:
a) prevenirea săvârşirii unor fapte penale ori înlăturarea urmărilor prejudiciabile ale unor asemenea fapte;
b) probarea comiterii unei infracţiuni.
ART. 46
(1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe.
(2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
ART. 47
(1) Prezentarea apologetică a crimelor şi abuzurilor regimurilor totalitare, nazist şi comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum şi denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale.
(2) Prin apologie, în sensul prezentului cod, se înţelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă unei persoane, unei idei; apărarea (servilă şi interesată) cuiva sau a ceva; discursul, scrierea care face apologia cuiva sau a ceva.

TITLUL III
Dreptul la replică şi la rectificare

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 48
Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.
ART. 49
(1) Dreptul la replică nu poate fi solicitat:
a) pentru opinii şi judecăţi de valoare;
b) în situaţia în care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars;
c) în situaţia în care se solicită replica la replică;
d) în cazul în care radiodifuzorul răspunde acuzaţiilor unei persoane, cu condiţia să nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terţ;
e) în cazul unui acord scris încheiat de radiodifuzor cu persoana lezată.
(2) Respectarea principiului audiatur et altera pars presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare în cadrul aceluiaşi program.
ART. 50
(1) Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii inexacte beneficiază de dreptul la rectificare.
(2) Rectificarea nu poate fi solicitată în cazul în care inexactitatea informaţiilor nu este semnificativă şi clară şi nici în cazul unui acord scris încheiat de radiodifuzor cu persoana lezată.
ART. 51
(1) Radiodifuzorii au obligaţia de a asigura persoanei care se consideră lezată de prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii inexacte accesul la revizionarea ori la reaudierea programului respectiv în termen de 24 de ore de la data primirii unei solicitări scrise din partea respectivei persoane.
(2) Accesul la revizionarea sau la reaudierea programului audiovizual poate fi asigurat fie direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin înmânarea unei copii video sau audio a programelor respective.
(3) Persoanele care se consideră lezate de prezentarea unor fapte neadevărate sau informaţii inexacte pot solicita revizionarea sau reaudierea unui program audiovizual, în termen de cel mult 20 de zile de la data difuzării acestuia.
(4) În cazul în care persoanele lezate sunt minori în vârstă de până la 14 ani, cererea de revizionare sau de reaudiere va fi semnată de părinţi ori de reprezentantul legal; pentru minorii cu vârste între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de aceştia şi de părinţi sau de reprezentantul legal.
(5) Minorii vor fi asistaţi la revizionări sau la reaudieri de părinţi ori de reprezentantul legal.

CAP. 2
Procedura exercitării dreptului la replică

ART. 52
(1) Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor fapte neadevărate şi care doresc să beneficieze de dreptul la replică vor transmite în scris, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, o cerere care va conţine următoarele:
a) numele persoanei care se consideră vătămată, adresa acesteia, telefonul sau orice alt mijloc care să facă posibilă contactarea sa rapidă şi eficientă;
b) serviciul de programe care a difuzat emisiunea în care s-a produs lezarea, data şi ora difuzării, denumirea emisiunii;
c) faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică;
d) motivarea cererii;
e) textul replicii.
(2) În cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani, cererea va fi semnată de părinţi sau de reprezentantul legal; pentru cei cu vârste între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de aceştia şi de părinţi sau de reprezentantul legal.
ART. 53
Textul replicii trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate, să fie exprimat în limitele decenţei şi să nu conţină ameninţări sau comentarii marginale.
ART. 54
(1) Cererea va fi înregistrată de radiodifuzor, cu precizarea datei şi orei primirii, iar solicitantului i se va înmâna o dovadă scrisă în acest sens.
(2) În cazul în care radiodifuzorul refuză să înregistreze cererea, solicitantul se poate adresa direct Consiliului Naţional al Audiovizualului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 55
Termenul de transmitere a cererii este de cel mult 20 de zile de la data difuzării emisiunii în care s-a produs lezarea.
ART. 56
Radiodifuzorul poate refuza dreptul la replică în următoarele situaţii:
a) cererea nu a fost trimisă în termenul prevăzut la art. 55;
#M1
b) textul replicii nu întruneşte condiţiile stabilite la art. 53;
#B
c) lungimea textului depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică, iar persoana lezată nu acceptă scurtarea textului;
#M1
d) persoana care solicită dreptul la replică nu respectă condiţiile prevăzute la art. 52;
#B
e) radiodifuzorul deţine dovezi care probează adevărul faptelor prezentate.
ART. 57
(1) Radiodifuzorul va decide, în termen de două zile de la data primirii cererii de acordare a dreptului la replică, dacă îi va da curs sau nu.
(2) În cazul în care radiodifuzorul decide acordarea dreptului la replică, va comunica persoanei lezate, în termen de două zile de la data primirii cererii, ziua şi ora difuzării dreptului la replică.
(3) În cazul în care radiodifuzorul refuză să acorde dreptul la replică, va comunica în scris solicitantului decizia luată şi motivarea acesteia, în termen de două zile de la primirea cererii.
(4) În refuzul motivat se vor mai comunica solicitantului următoarele:
a) posibilitatea, în cazul în care acesta este nemulţumit de decizia radiodifuzorului, de a se adresa Consiliului Naţional al Audiovizualului;
b) termenul de 15 zile de la data primirii refuzului motivat, în care solicitantul se poate adresa Consiliului Naţional al Audiovizualului;
c) adresa Consiliului Naţional al Audiovizualului şi un număr de telefon la care solicitantul poate contacta Consiliul pentru a obţine informaţiile necesare.
ART. 58
(1) Dreptul la replică va fi difuzat gratuit, în termen de 3 zile de la data aprobării cererii, în aceleaşi condiţii în care drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate: în cadrul aceluiaşi interval orar, al aceleiaşi emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
(2) Dacă emisiunea în care s-a produs lezarea este programată într-un interval mai lung de 7 zile, dreptul la replică se difuzează în termen de 3 zile, în acelaşi interval orar şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
ART. 59
Dreptul la replică se exercită fie prin difuzarea pe post a intervenţiei directe a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei înregistrări realizate de radiodifuzor sau de solicitant; înregistrarea realizată de solicitant trebuie să corespundă standardelor tehnice utilizate de radiodifuzor.

CAP. 3
Procedura rectificării

ART. 60
(1) Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor fapte inexacte şi care doresc să beneficieze de rectificare vor transmite în scris, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, o cerere care va conţine următoarele:
a) numele persoanei care se consideră vătămată, adresa acesteia, telefonul sau orice alt mijloc care să facă posibilă contactarea sa rapidă şi eficientă;
b) serviciul de programe în cadrul căruia s-a difuzat emisiunea în care s-a produs lezarea, data şi ora difuzării, denumirea emisiunii;
c) fapte inexacte pentru care se solicită rectificarea;
d) motivarea cererii.
(2) În cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani, cererea va fi semnată de părinţi sau de reprezentantul legal; pentru cei cu vârste între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de aceştia şi de părinţi sau de reprezentantul legal.
ART. 61
(1) Cererea va fi înregistrată de radiodifuzor, cu precizarea datei şi orei primirii, iar solicitantul va primi o dovadă scrisă în acest sens.
(2) În cazul în care radiodifuzorul refuză să înregistreze cererea, solicitantul se poate adresa direct Consiliului Naţional al Audiovizualului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 62
Termenul de transmitere a cererii este de cel mult 20 de zile de la data difuzării emisiunii în care s-a produs lezarea.
ART. 63
(1) Radiodifuzorul va decide, în termen de două zile de la data primirii cererii de rectificare, dacă îi va da curs sau nu.
(2) În cazul în care radiodifuzorul decide rectificarea, va comunica persoanei lezate, în termen de cel mult două zile de la primirea cererii, ziua şi ora difuzării rectificării.
(3) În cazul în care radiodifuzorul refuză rectificarea, va comunica în scris solicitantului, în termen de două zile de la primirea cererii, decizia luată, motivarea acesteia şi informaţiile prevăzute la art. 57 alin. (4).
ART. 64
(1) Dreptul la rectificare se exercită prin difuzarea gratuită pe post, în termen de 3 zile de la data aprobării cererii, în acelaşi interval orar, a unui material realizat de radiodifuzor, prin care acesta corectează, în spiritul adevărului, informaţiile inexacte care au produs lezarea.
(2) Radiodifuzorul este obligat să precizeze emisiunea în care au fost prezentate informaţiile inexacte şi data difuzării ei.
(3) Radiodifuzorul nu poate difuza rectificarea fără acordul prealabil al persoanei lezate.
ART. 65
Rectificarea poate fi refuzată de radiodifuzor în următoarele condiţii:
#M1
a) solicitarea a depăşit termenul prevăzut la art. 62;
#B
b) solicitarea nu îndeplineşte condiţiile stabilite la art. 50 alin. (2) şi la art. 60.

CAP. 4
Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

ART. 66
(1) Persoana ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii inexacte şi căreia i s-a refuzat dreptul la replică ori la rectificare se poate adresa Consiliului Naţional al Audiovizualului în termen de 15 zile de la data primirii refuzului motivat din partea radiodifuzorului.
(2) În cazul în care radiodifuzorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a comunica solicitantului decizia luată, acesta din urmă se poate adresa Consiliului Naţional al Audiovizualului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
ART. 67
Sesizarea, însoţită de întreaga documentaţie referitoare la cererile de acordare a dreptului la replică sau la rectificare, se înregistrează la Registratura Consiliului Naţional al Audiovizualului.
ART. 68
Consiliul Naţional al Audiovizualului este obligat să se pronunţe asupra sesizării în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării ei.
ART. 69
În cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, radiodifuzorul va duce la îndeplinire decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării ei.
ART. 70
Acordarea dreptului la replică sau la rectificare nu împiedică persoana ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate să se adreseze instanţelor judecătoreşti.

TITLUL IV
Asigurarea informării corecte şi a pluralismului

ART. 71
(1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;
b) asigurarea unei distincţii clare între faptele şi opiniile prezentate;
c) evitarea oricăror forme de discriminare pe considerente de rasă, etnie, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau vârstă.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) sunt respectate şi în cazul în care punctele de vedere exprimate aparţin experţilor, jurnaliştilor, reprezentanţilor partidelor neparlamentare, minorităţilor, organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor şi patronatelor.
(3) Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni sau, în mod excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi refuză să îşi precizeze punctul de vedere, acest fapt se menţionează pe post.
ART. 72
Principiile enunţate la art. 71 alin. (1) nu exclud posibilitatea radiodifuzorului de a-şi exprima opinia în legătură cu subiectul prezentat.
#M3
ART. 73
În vederea respectării şi garantării prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 71 din prezentul cod, radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni audiovizuale editate, prezentate, moderate sau realizate de parlamentari, reprezentanţi ai Guvernului şi ai administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, persoane cu funcţii în structura partidelor politice sau purtători de cuvânt ai acestora, persoane desemnate public să candideze ori care şi-au anunţat public intenţia de a candida la alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale ori emisiuni în care aceştia au statut de invitat permanent; fac excepţie emisiunile cu caracter cultural-artistic.
#M2
ART. 74
(1) În programele de ştiri, inclusiv ştirile sportive, din timpul total destinat exprimării oamenilor politici radiodifuzorii vor aloca un procent de 60% reprezentanţilor puterii (senatori, deputaţi, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale) şi, respectiv, un procent de 40% opoziţiei parlamentare, parlamentarilor independenţi şi partidelor politice neparlamentare, precum şi reprezentanţilor locali ai acestora.
(2) Numărul reprezentanţilor puterii şi ai opoziţiei, participanţi la emisiunile de dezbatere, va fi egal.
(3) În scopul unei informări corecte şi al liberei formări a opiniilor, radiodifuzorii vor ţine cont de ponderea partidelor parlamentare şi de importanţa temelor aflate în dezbatere.
(4) Se exceptează de la prevederile alin. (1):
a) timpul alocat primului-ministru, atunci când acesta reprezintă România la evenimente internaţionale oficiale, interne sau externe;
b) timpul alocat unor relatări şi intervenţii referitoare la producerea de calamităţi naturale sau de epidemii, la măsurile de înlăturare a efectelor acestora; această excepţie nu anulează dreptul opoziţiei de a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu evenimentul în cauză şi cu măsurile stabilite de autorităţi.

#M2
ART. 75
Monitorizarea respectării dispoziţiilor alin. (1) şi (2) ale art. 74 se realizează lunar. În situaţia existenţei unui dezechilibru evident, radiodifuzorul are obligaţia să restabilească echilibrul în luna imediat următoare, în caz contrar urmând să se aplice sancţiunile prevăzute de Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
#B
ART. 76
În cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora.
ART. 77
Radiodifuzorii trebuie să precizeze calitatea politică a persoanelor care îşi exprimă punctele de vedere în cadrul emisiunilor informative sau de dezbatere.
#M2
ART. 78
În cadrul emisiunilor cu caracter informativ, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) rigoare şi acurateţe în redactarea şi prezentarea ştirilor;
b) între subiectul tratat şi imaginile ce însoţesc comentariul să existe o conexiune reală;
c) să asigure o distincţie clară între reconstituirea faptului cu ajutorul altor persoane şi imaginile şi/sau sunetul înregistrate la evenimentul real;
d) în cazul prezentării de materiale audiovizuale provenind din surse externe redacţiei, să se precizeze acest lucru; fac excepţie materialele audiovizuale provenite de la agenţiile de presă;
e) în enunţarea unor ipoteze sau a unor relaţii de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe, să se solicite şi un punct de vedere al unei persoane cu competenţă în domeniu;
f) sondajele de opinie prezentate să fie însoţite de următoarele informaţii:
- denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
- data sau intervalul în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
- dimensiunea eşantionului şi eroarea maximă de eşantionare;
- solicitantul sondajului;
g) televotul sau anchetele făcute pe stradă să nu fie prezentate ca fiind reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic;
h) să se precizeze numărul mesajelor primite prin orice mijloace de comunicare, atunci când se prezintă opiniile publicului.

#B
ART. 79
În cazurile de răpiri sau deturnări, radiodifuzorii trebuie să se asigure că materialele audiovizuale difuzate nu aduc prejudicii eforturilor depuse pentru soluţionarea lor şi nu pun în pericol vieţile persoanelor în cauză.
ART. 80
(1) Practicile oculte, paranormale sau exorcismul trebuie tratate cu obiectivitate corespunzătoare, în cadrul unui pluralism al punctelor de vedere.
(2) Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care se oferă publicului, la cererea acestuia, consultaţii şi tratamente medicale, indiferent de mijloacele şi procedurile folosite.
(3) Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care publicul apelează la vrăjitori şi ghicitori sau la alte activităţi interzise prin lege.
ART. 81
(1) În cazul informării asupra unor accidente, dezastre sau tragedii colective, se va evita accentuarea gratuită a stării de îngrijorare şi se vor cita sursele de informare.
(2) Se vor evita speculaţiile asupra evenimentelor tragice, cauzelor şi consecinţelor lor ori prezentarea repetată a unor imagini şocante, pentru a nu provoca temeri inutile sau panică în rândul publicului.
(3) Nu se vor preciza numele victimelor până la comunicarea sau confirmarea oficială a acestora.
ART. 82
(1) Radiodifuzorii care dau publicităţii date, informaţii, avertizări şi prognoze meteorologice sunt obligaţi să precizeze sursa de informare.
(2) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt obligate să aducă la cunoştinţă publicului, în mod repetat, informaţiile, prognozele generale şi avertizările meteorologice referitoare la fenomenele meteorologice periculoase, furnizate de Centrul meteorologic naţional.
ART. 83
În vederea informării corecte a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre şi despre zonele de risc potenţial, despre măsurile de prevenire, de intervenţie operativă şi de refacere în cazul dezastrelor (calamităţi naturale şi alte catastrofe), pentru diminuarea efectelor sociale, economice şi ecologice ale acestora, radiodifuzorii au obligaţia să confrunte informaţiile primite din surse proprii sau de la colaboratori ocazionali cu informaţiile deţinute de autorităţile competente, înainte de a transmite ştiri şi puncte de vedere care pot genera panică în rândul populaţiei; în cazul în care versiunile primite diferă, se va transmite în mod obligatoriu şi informaţia provenită de la sursa autorizată legal, cu menţionarea acesteia.
ART. 84
(1) Informaţiile şi comunicatele oficiale ale autorităţilor publice cu privire la dezastre, la starea de urgenţă sau la starea de asediu se difuzează integral şi cu prioritate.
(2) În conformitate cu prevederile legale, decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă împreună cu măsurile urgente de aplicare se aduc neîntârziat la cunoştinţă populaţiei; decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune în cel mult două ore de la semnare şi este difuzat în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
(3) Informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare.
(4) Pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă radiodifuzorii sunt obligaţi să transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora.
ART. 85
(1) Prezenţa siglei serviciului de programe de televiziune pe întreaga durată a difuzării, cu excepţia timpului afectat publicităţii, este obligatorie.
(2) Afişarea pe ecran a informaţiilor ce se impun pentru precizarea caracterului transmisiei este obligatorie în următoarele cazuri:
a) la transmiterea în direct a unor emisiuni, evenimente sau manifestări, cu excepţia buletinelor de ştiri, se va face menţiunea „Transmisiune în direct” sau „Direct” pe întreaga durată a emisiunii ori transmisiei;
b) la difuzarea în reluare a emisiunilor informative, politice, social-economice, sportive, culturale, religioase şi de divertisment, se va face menţiunea „Reluare” sau „În reluare” pe întreaga durată a difuzării acestora.
ART. 86
(1) În cazul utilizării unor imagini şi/sau înregistrări sonore de arhivă în alte emisiuni decât cele având caracter retrospectiv declarat, este obligatorie informarea publicului prin menţiunea „Arhivă”; data filmării sau a înregistrării trebuie precizată dacă este necesară pentru înţelegerea corectă a informaţiei.
#M2
(2) În emisiunile muzicale, radiodifuzorii au obligaţia de a înştiinţa publicul dacă interpretarea este play back.
#B
ART. 87
Radiodifuzorii au obligaţia de a asigura respectarea orei anunţate de începere a emisiunii/programului, în special a emisiunilor informative; fac excepţie situaţiile de forţă majoră.

TITLUL V
Responsabilităţi culturale

ART. 88
Radiodifuzorii au obligaţia de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română.
ART. 89
Programele oferite publicului de posturile de radio şi de televiziune trebuie să răspundă standardelor editoriale elaborate în cadrul mecanismelor de autoreglementare, cu respectarea normelor europene şi a legislaţiei naţionale în materie, să reflecte diversitatea culturală, în respectul identităţii naţionale şi europene.
ART. 90
Radiodifuzorii au obligaţia să rezerve operelor audiovizuale româneşti o proporţie de cel puţin 30% din timpul de difuzare al fiecărui serviciu de programe de televiziune, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping.
ART. 91
(1) În sensul prezentului cod, sunt considerate opere româneşti:
a) operele originare din România, realizate de autori şi lucrători rezidenţi în România;
b) operele originare din alte state, realizate în baza unor tratate bilaterale de coproducţie, dacă coproducătorii din România furnizează un procent majoritar din totalul costurilor producţiei, iar aceasta nu este controlată de unul sau mai mulţi producători stabiliţi în afara României.
(2) Operele care nu sunt considerate opere româneşti în sensul alin. (1), dar care sunt realizate în principal de către autori şi lucrători rezidenţi în România vor fi considerate opere româneşti într-un procent corespunzător procentului contribuţiei coproducătorilor din România la totalul costurilor de producţie.
ART. 92
Radiodifuzorii vor prezenta trimestrial Consiliului Naţional al Audiovizualului un raport cuprinzând operele româneşti difuzate în trimestrul anterior în cadrul fiecărui serviciu de programe şi procentul din timpul de difuzare consacrat acestora.
ART. 93
(1) Prevederile art. 90 - 92 nu se aplică serviciilor de programe destinate unei audienţe locale, asigurate de radiodifuzorii care nu fac parte dintr-o reţea naţională.
(2) Dispoziţiile art. 90 - 93 îşi încetează aplicabilitatea începând cu data de 1 ianuarie 2007.
ART. 94
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României au obligaţia de a asigura în cadrul fiecărui serviciu de programe de televiziune îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a) să rezerve operelor europene, astfel cum sunt definite la art. 23 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, un procent de minimum 50% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping;
b) să rezerve operelor europene create de producători independenţi cel puţin 10% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping, sau cel puţin 10% din bugetul lor de programe.
ART. 95
Radiodifuzorii care după data de 1 ianuarie 2007 nu pot atinge proporţia majoritară prevăzută la art. 94 lit. a) o vor realiza progresiv în interval de un an, în funcţie de responsabilităţile educaţionale, culturale şi de divertisment pe care le au faţă de public.
ART. 96
(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 94 serviciile de programe de televiziune care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) au o audienţă potenţială de până la 3% din populaţia recenzată a ţării;
b) nu difuzează filme artistice de lung metraj şi seriale pentru televiziune;
c) conţinutul serviciului de programe este exclusiv de interes local.
(2) Serviciile de programe de televiziune difuzate în baza unei licenţe acordate pentru municipiul Bucureşti sunt exceptate de la prevederile art. 94 dacă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) nu difuzează filme artistice de lung metraj şi seriale pentru televiziune;
b) conţinutul serviciului de programe este exclusiv de interes local.
ART. 97
Consiliul Naţional al Audiovizualului va monitoriza îndeplinirea dispoziţiilor art. 94 şi 95, prin evaluarea şi autorizarea programelor audiovizuale difuzate.
ART. 98
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, radiodifuzorii vor prezenta trimestrial Consiliului Naţional al Audiovizualului un raport, conform modelului prezentat în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul cod.

TITLUL VI
Jocuri şi concursuri

#M2
ART. 99
(1) Jocurile şi concursurile trebuie să respecte regulile informării corecte, iar regulamentul lor de desfăşurare trebuie să fie clar şi adus la cunoştinţă în mod corespunzător.
#M6
(1^1) Este interzisă solicitarea insistent adresată publicului de a participa la joc sau la concurs ori menţionarea pe post că nicio persoană nu apelează numerele de telefon indicate.
(1^2) La începutul emisiunii de jocuri şi concursuri, precum şi pe parcursul desfăşurării acesteia publicul va fi informat, vizual şi auditiv, despre condiţiile de tarifare şi despre faptul că participă la un joc de noroc în care modalitatea de acces la concurs este aleatorie.

#B
(2) Este interzisă descrierea calităţii produselor sau a serviciilor oferite ca premii în emisiunile-concurs, cu excepţia mărcii şi a preţului.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) produsele sau serviciile culturale.
ART. 100
În emisiunile de jocuri şi concursuri destinate copiilor, premiile oferite şi valoarea lor vor fi potrivite vârstei acestora; nu se pot oferi premii în bani.
#M6
ART. 100^1
(1) Emisiunile de jocuri şi concursuri interactive cu premii în bani sau în contravaloarea în bani a unor bunuri, la care participarea publicului este condiţionată de plata unui apel telefonic cu valoare adăugată, pot fi difuzate numai în direct şi doar în intervalul orar 22,00 - 6,00.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), emisiunile de jocuri şi concursuri interactive cu premii numai în bunuri pot fi difuzate în afara intervalului orar 22,00 - 6,00, cu condiţia de a respecta regulile de difuzare, semnalizare şi avertizare corespunzătoare categoriei de vârstă în care se încadrează respectiva producţie audiovizuală; astfel de emisiuni pot fi difuzate numai în direct.
(3) Participarea minorilor la emisiunile de jocuri şi concursuri interactive precizate la alin. (1) şi (2) este interzisă; interdicţia de participare sau de vizionare fără acordul părinţilor va fi menţionată explicit pe ecran pe toată durata desfăşurării acestora.

#M6
ART. 101
(1) Comunicarea în cadrul unei emisiuni sau al unui program a numerelor de apel ale serviciilor de telefonie, în scopul invitării publicului de a participa la un joc sau concurs cu premii, trebuie să respecte următoarele cerinţe:
#B
a) să pună la dispoziţie publicului informaţii clare privind tariful aplicat de furnizor pe unitatea de timp, incluzând taxa pe valoarea adăugată şi, după caz, toate taxele suplimentare;
b) să informeze corect publicul cu privire la condiţiile şi modalitatea de a intra în posesia premiului oferit, inclusiv eventualele costuri suplimentare;
c) în situaţia în care tariful se aplică în mod automat din momentul formării numărului (apel fără răspuns), acest lucru va fi adus la cunoştinţă publicului pe parcursul emisiunii, periodic, atât sub formă scrisă, cât şi oral.
(2) În cadrul serviciilor de programe de televiziune, tariful aplicat de furnizorul de servicii de telefonie va fi prezentat lizibil, pe întreaga durată de afişare a numărului de apel, utilizându-se caractere cu dimensiuni identice cu cele ale numărului de apel.
(3) În cadrul serviciilor de programe de radiodifuziune sonoră, tariful aplicat de furnizorul de servicii de telefonie va fi precizat imediat după comunicarea numărului de apel, astfel încât să fie clar perceput de radioascultător.
(4) În cazul concursurilor cu premii care în mod normal implică o durată a apelului mai mare de 3 minute, publicul va fi informat în condiţii similare celor impuse afişării tarifului aplicat, condiţii precizate la alin. (2) şi (3).
(5) Cerinţele enunţate la alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) se aplică şi publicităţii pentru convorbirile telefonice erotice.
#M6
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat

#M6
ART. 101^1
Comunicarea în cadrul unei emisiuni sau al unui program a numerelor de apel ale serviciilor de telefonie în alte scopuri decât cele specificate la art. 101 trebuie să respecte cerinţele stabilite la art. 101 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) şi (3).

#B
TITLUL VII
Sponsorizare, publicitate, teleshopping

CAP. 1
Sponsorizare

ART. 102
(1) Sponsorizarea desemnează participarea unei persoane fizice sau juridice, care nu este angajată în activităţi de radiodifuziune sau de televiziune ori în producţia operelor audiovizuale, la finanţarea directă sau indirectă a unei emisiuni, în scopul de a-şi promova numele, marca comercială ori imaginea, propriile activităţi sau produse.
(2) Conţinutul şi programarea unei emisiuni sponsorizate nu pot să fie influenţate de către sponsor într-o manieră care să aducă atingere independenţei editoriale a radiodifuzorului.
(3) Emisiunile sponsorizate nu trebuie să incite la vânzarea, cumpărarea sau închirierea produselor ori serviciilor sponsorului sau ale unui terţ, în special prin referiri promoţionale ori de natură comercială la aceste produse sau servicii, făcute în timpul respectivelor emisiuni.
(4) Sponsorizarea trebuie să fie în mod clar separată de publicitate; anunţurile de sponsorizare nu trebuie să conţină mesaje publicitare.
(5) Atunci când un anunţ promoţional conţine o referire la sponsorul programului, aceasta trebuie să fie scurtă şi secundară.
(6) În anunţul sponsorului nu trebuie să existe nici o conexiune cu publicitatea difuzată referitoare la produsele sau serviciile sponsorului.
ART. 103
(1) Nu pot fi sponsorizate emisiuni de ştiri şi dezbateri pe teme politice; nu poate fi sponsorizat întregul serviciu de programe.
(2) Emisiunile/programele audiovizuale nu pot fi sponsorizate de către persoane fizice ori juridice care au ca obiect principal de activitate fabricarea sau vânzarea de produse ori furnizarea de servicii a căror publicitate este interzisă.
(3) Sponsorizarea programelor de către persoane fizice sau juridice ale căror activităţi includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.
ART. 104
Este interzisă difuzarea în intervalul orar 6,00 - 23,00 a emisiunilor sponsorizate de companiile al căror nume sau marcă este identică cu numele ori marca unei băuturi alcoolice.
ART. 105
(1) În cazul emisiunilor destinate copiilor nu trebuie să fie percepută nici o conexiune între numele, marca sau imaginea sponsorului şi denumirea emisiunii.
(2) Emisiunile destinate copiilor nu pot fi sponsorizate de către persoane fizice sau juridice ale căror activităţi includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale, a tratamentelor medicale sau a suplimentelor alimentare.
(3) Emisiunile destinate copiilor nu pot fi sponsorizate de către persoane fizice ori juridice care organizează jocuri şi concursuri interzise copiilor.
ART. 106
(1) Ori de câte ori o emisiune este sponsorizată, acest lucru trebuie să poată fi clar identificat ca atare de către public în cadrul genericului de la începutul şi/sau de la sfârşitul emisiunii.
(2) În cadrul emisiunilor/programelor sponsorizate cu o durată mai mare de 30 de minute, cu excepţia transmisiunilor sportive, numele, sigla comercială sau logoul sponsorului ori numele sau imaginea unui produs reprezentativ se difuzează timp de maximum 60 de secunde pe întreaga durată a acestora, fără a se face nici un fel de referire comercială sau de conexiune cu publicitatea difuzată la produsele ori serviciile sponsorului; în cazul emisiunilor cu o durată de până la 30 de minute, timpul maxim de difuzare este de 30 de secunde.

CAP. 2
Publicitate şi teleshopping

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

#M2
ART. 107
Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte.
#B
ART. 108
Este interzisă orice formă de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugerează publicului ori îl instigă să renunţe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare, pe motivul că acestea din urmă devin inutile sau improprii folosinţei.
#M2
ART. 109
(1) Este interzisă publicitatea care sugerează publicului să renunţe la consumul de fructe, legume sau la alimentele naturale.
(2) Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul pentru produse de larg consum care invocă avize sau recomandări medicale; fac excepţie produsele destinate igienei.

#M4
(3) Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul la produsele de igienă în care apar medici şi cabinete medicale a căror identitate este menţionată sau poate fi recunoscută.
#B
ART. 110
Publicitatea comparativă este posibilă numai în cazul în care respectă prevederile Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 111
Durata publicităţii şi a teleshoppingului nu constituie un motiv care să justifice înlăturarea obligaţiilor de informare corectă a publicului în legătură cu bunurile sau serviciile promovate.
ART. 112
(1) Este interzisă difuzarea de emisiuni, altele decât emisiunile de teleshopping, în care sunt prezentate bunuri sau servicii individualizate care pot fi identificate de public prin marcă, producător ori prin modalităţi de comercializare; aceste restricţii nu se referă la denumirea companiilor producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele şi serviciile culturale sau cele destinate învăţământului.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele IT şi auto, cu condiţia prezentării în scop informativ, în cadrul aceleiaşi emisiuni, a mai multor produse de acelaşi gen sau clasă.
ART. 113
(1) Este interzisă descrierea calităţii produselor sau serviciilor oferite ca premii în emisiunile-concurs, cu excepţia mărcii şi a preţului.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele sau serviciile culturale.
ART. 114
(1) Informaţiile prezentate în spoturi publicitare sau în emisiuni de teleshopping nu trebuie să inducă în eroare publicul, direct ori prin omisiune, în privinţa:
a) caracteristicilor produsului şi, în special, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei, precum şi a metodelor de fabricaţie ori de producţie;
b) atribuirii de efecte sau de proprietăţi pe care produsul nu le posedă;
c) preţului sau a tarifelor; acestea vor fi prezentate integral, incluzând taxa pe valoarea adăugată şi toate taxele suplimentare;
d) condiţiilor în care sunt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile;
#M2
e) sugerării că produsul are caracteristici speciale, atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.
#B
(2) Orice informaţie sau avertizare difuzată sub formă de videotext va fi prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, astfel încât să fie clar percepută de telespectatori.
ART. 115
Publicitatea sau teleshoppingul care se referă la o ofertă specială trebuie să indice, în mod clar şi neechivoc, data la care încetează oferta sau, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri ori de servicii disponibil, iar dacă oferta specială nu a început încă, data de începere a perioadei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice.
ART. 116
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi de teleshopping în care apar prezentatori ai emisiunilor de ştiri.
(2) Este interzisă difuzarea anunţurilor de interes public şi a apelurilor în scopuri caritabile prin care se promovează produse sau servicii.
ART. 117
(1) Calupurile publicitare trebuie separate clar, sonor şi vizual, de programele audiovizuale, prin coperte neutre.
(2) În cadrul unui calup publicitar poate fi difuzat un singur grupaj de anunţuri promoţionale.
(3) În cazul în care în spoturile publicitare sunt folosite personaje, decoruri sau situaţii din emisiunile difuzate, pe lângă condiţiile de separare prevăzute la alin. (1) se va insera pe întreaga durată a difuzării menţiunea „Publicitate”.
ART. 118
Radiodifuzorii pot difuza în timpul transmisiunilor sportive minispoturi de publicitate, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) durata minispotului să nu depăşească 10 secunde;
b) să fie maximum două minispoturi pe repriză;
c) să fie inserate în momentele de întrerupere naturală a jocului;
d) să fie însoţite pe toată durata difuzării de un marcaj cât mai vizibil, constând în majuscula „P” încadrată într-un cerc cu suprafaţa transparentă, amplasat în partea din dreapta jos a ecranului.
ART. 119
Radiodifuzorii pot difuza în timpul transmisiei unei competiţii sportive logouri, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) logoul poate fi inserat numai în momentul în care se anunţă înlocuirea unui jucător sau când se anunţă scorul;
b) durata unui insert să nu depăşească 10 secunde, iar durata totală de difuzare pe întreaga transmisie să nu depăşească două minute;
c) logoul să fie plasat deasupra sau sub zona de difuzare a informaţiei precizate la lit. a) şi să nu depăşească dimensiunile acesteia.
ART. 120
În cadrul serviciilor de programe de televiziune se pot difuza spoturi publicitare izolate numai dacă pauzele disponibile pentru inserarea spoturilor între părţile unui program, cum ar fi pauzele dintre rundele unui meci de box sau de tenis, sunt foarte scurte.
#M2
ART. 121
(1) În mod excepţional, în cadrul serviciilor de programe de televiziune se pot difuza, în intervalul orar 20,00 - 6,00, în alte situaţii decât cele precizate la art. 120, două spoturi publicitare izolate.
#B
(2) În cazul publicităţii pentru băuturi spirtoase, spotul publicitar izolat va fi difuzat numai în intervalul orar 23,00 - 6,00.
ART. 122
Spotul publicitar difuzat izolat trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) durata spotului să nu depăşească 30 de secunde;
b) să fie însoţit pe toată durata difuzării de un marcaj cât mai vizibil, constând în majuscula „P” încadrată într-un cerc cu suprafaţa transparentă, amplasat în partea din dreapta jos a ecranului.
#M2
ART. 123 *** Abrogat
#B
ART. 124
În cazul transmisiilor în direct, publicitatea nu trebuie să afecteze integritatea programelor respective.
ART. 125
Plasarea de produse/servicii în programele audiovizuale este permisă numai în filme şi seriale pentru televiziune şi cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să se încadreze în mod natural în desfăşurarea producţiei audiovizuale;
b) să nu fie acordată o vizibilitate exagerată produsului/serviciului, cum ar fi menţionarea mărcii unui produs sau prezentarea unui produs în prim-plan ori dintr-un unghi care să permită evidenţierea mărcii.

SECŢIUNEA a 2-a
Publicitate la alcool

ART. 126
(1) În cadrul serviciilor de programe de televiziune este interzisă, în intervalul orar 6,00 - 22,00, orice formă de publicitate la băuturi spirtoase.
(2) În cadrul serviciilor de programe de radiodifuziune sonoră este interzisă orice formă de publicitate la băuturi spirtoase în următoarele intervale orare:
a) 6,00 - 8,00 şi 10,00 - 22,00, în zilele de luni până vineri;
b) 6,00 - 22,00, sâmbăta şi duminica.
ART. 127
În sensul prezentului cod, băuturile spirtoase sunt cele definite în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificările ulterioare.
ART. 128
Este interzisă difuzarea de publicitate la băuturi alcoolice, prin care se promovează comportamente sau atitudini violente, agresive ori antisociale.
ART. 129
Este interzisă difuzarea de spoturi publicitare la alcool, în care apar minori.
ART. 130
Este interzisă difuzarea anunţurilor promoţionale şi a concursurilor care conţin referiri la numele sau la marca unei băuturi spirtoase; în cadrul concursurilor nu se pot oferi premii sponsorizate de firme producătoare de astfel de băuturi.
ART. 131
Transmisiile sportive sponsorizate de producătorii de băuturi spirtoase pot fi difuzate numai în intervalul orar 23,00 - 6,00.
ART. 132
Evenimentele sportive desfăşurate pe teritoriul României care nu respectă dispoziţiile Legii nr. 148/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la produsele din tutun şi la băuturile spirtoase, nu pot fi difuzate de radiodifuzori licenţiaţi în România.
ART. 133
În publicitatea pentru băuturi spirtoase este interzisă folosirea de personaje, de decoruri sau situaţii din emisiunile difuzate.
ART. 134
Calupurile publicitare în care se promovează băuturi spirtoase se vor încheia cu avertismentul sonor şi vizual: „Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii.”

SECŢIUNEA a 3-a
Publicitate la alimente

ART. 135
Publicitatea la produsele alimentare va respecta următoarele condiţii:
a) nu va încuraja consumul excesiv de alimente;
b) afirmaţiile precise privind nutriţia (de exemplu, efectele vitaminei C) ori afirmaţiile legate de sănătate (de exemplu, „Ajută la o digestie sănătoasă”) se vor baza pe fapte ştiinţifice solide şi nu vor crea impresii înşelătoare privind beneficii nutriţionale sau de sănătate ale alimentului respectiv.
#M2
ART. 136
În cazul în care publicitatea pentru sucuri şi băuturi răcoritoare este ilustrată cu fructe şi/sau legume, se va preciza în procente cantitatea de fructe şi/sau legume.
#M2
ART. 137
(1) În cazul utilizării la fabricarea produselor alimentare numai a aromelor de fructe şi legume, se interzice ilustrarea, desenarea sau orice altă formă de reprezentare a fructelor şi a porţiunilor vegetale.
(2) În cazul utilizării exclusive a aromelor, acest fapt va fi menţionat în spoturile de publicitate, scris şi verbal, prin sintagma „cu gust de ...” sau, după caz, „cu aromă de ...”.

#M2
ART. 138
(1) Nu se vor atribui alimentelor şi suplimentelor alimentare proprietăţi de prevenire, tratare sau de vindecare a bolilor şi nu se vor face referiri la astfel de proprietăţi.
(2) Nu se vor atribui alimentelor proprietăţi pe care acestea nu le posedă.

#M5
(3) În publicitatea adresată copiilor în vârstă de până la 12 ani, referitoare la alimente, este interzisă folosirea celebrităţilor, personalităţilor sau medicilor; se exceptează publicitatea la alimentele naturale.
(4) În publicitatea adresată copiilor în vârstă de până la 12 ani, pentru produse alimentare, este permisă asocierea acestora cu alte produse nealimentare destinate copiilor, cum ar fi jucării, abţibilduri şi altele asemenea, cu condiţia menţionării, sub formă scrisă sau prin imagini, a unor caracteristici ale produsului alimentar ori ale mărcii. Prezentarea trebuie să pună accent pe calităţile produsului alimentar.

#M8
(5) În scopul asigurării educaţiei pentru sănătate şi o alimentaţie sănătoasă a populaţiei, radiodifuzorii vor difuza următoarele mesaje de avertizare:
a) „Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic fructe şi legume.”;
b) „Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi.”;
c) „Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic minimum 2 litri de lichide.”;
d) „Pentru o viaţă sănătoasă, respectaţi mesele principale ale zilei.”;
e) „Pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi.”.
(5^1) Mesajele de avertizare prevăzute la alin. (5) lit. a) - d) se difuzează alternativ pe parcursul unei zile, câte un mesaj inserat la sfârşitul unuia dintre calupurile publicitare din cadrul fiecărei ore date din intervalul orar 6,00 - 22,00.
(5^2) Mesajul de avertizare prevăzut la alin. (5) lit. e) se inserează la sfârşitul fiecărui calup publicitar difuzat în cadrul programelor dedicate copiilor.

#M5
(6) În sensul prezentului cod, prin publicitate adresată copiilor în vârstă de până la 12 ani se înţelege publicitatea difuzată în cadrul unui program cu o audienţă formată din minimum 70% copii în vârstă de până la 12 ani.

#B
SECŢIUNEA a 4-a
Publicitate la produse medicamentoase

ART. 139
Prin publicitate audiovizuală pentru produse medicamentoase şi tratamente medicale se înţelege orice formă de promovare, efectuată în cadrul serviciilor de programe, destinată să stimuleze distribuirea, consumul sau vânzarea acestora.
ART. 140
(1) Publicitatea şi teleshoppingul sunt permise numai în cazul produselor medicamentoase şi al tratamentelor medicale care nu necesită prescripţie medicală.
(2) Reclama va avertiza publicul dacă produsele eliberate fără prescripţie medicală conţin substanţe ce pot dăuna sănătăţii.
ART. 141
Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul la produsele medicamentoase care conţin substanţe psihotrope sau narcotice, în sensul convenţiilor internaţionale.
ART. 142
Publicitatea pentru produsele medicamentoase trebuie să susţină folosirea raţională a acestora, să le prezinte în mod obiectiv, fără a le exagera calităţile terapeutice.
ART. 143
(1) Promovarea produselor medicamentoase în serviciile de programe audiovizuale va include în mod obligatoriu următoarele:
a) denumirea produsului;
b) denumirea comună, dacă produsul conţine un singur ingredient activ;
c) indicaţia terapeutică (afecţiunile pentru care se foloseşte produsul medicamentos);
#M2
d) avertizarea „Acest medicament se eliberează fără prescripţie medicală. Citiţi cu atenţie prospectul.”
#B
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. d), publicitatea pentru produsele medicamentoase, difuzată într-o formă prescurtată (reminder), va include avertizarea: „Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului.”
(3) În sensul prezentei decizii, prin reminder se înţelege clipul publicitar care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este o parte, o continuare şi/sau o completare a aceleiaşi campanii publicitare la un anumit produs medicamentos, realizată în cadrul aceluiaşi serviciu de programe;
b) reaminteşte publicului elemente din mesajul difuzat în spotul principal al campaniei publicitare;
c) are o durată ce nu depăşeşte 10 secunde.
(4) Avertizările menţionate la alin. (1) lit. d) şi la alin. (2) se vor difuza în următoarele condiţii:
a) în cazul spotului principal, textul va fi prezentat la sfârşitul spotului publicitar, sonor şi vizual, timp de minimum 6 secunde;
b) în cazul reminderului, textul va fi prezentat pe parcursul difuzării spotului publicitar, în condiţii care să asigure o percepţie clară a mesajului.
ART. 144
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienţi, suplimente nutritive şi tratamente medicale, prezentate sau recomandate de personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive ori de alte persoane, care, datorită celebrităţii lor, pot încuraja consumul acestor produse sau tratamente.
(2) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping în care personal medical sau farmacişti recomandă ori avizează produse alimentare destinate copiilor, produse medicamentoase, tratamente medicale, vitamine, suplimente alimentare, nutrienţi sau suplimente nutritive.
#M2
(3) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienţi, suplimente nutritive şi tratamente medicale, dacă prezentările conţin recomandări sau avize ale asociaţiilor medicale.
#B
ART. 145
(1) Nici un fel de mesaj publicitar pentru produse medicamentoase sau tratamente medicale nu poate fi adresat persoanelor care au vârsta mai mică de 16 ani.
(2) Este interzisă difuzarea de publicitate pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienţi, suplimente nutritive şi tratamente medicale în emisiuni pentru copii sau în pauzele publicitare care precedă ori urmează unor astfel de emisiuni.
(3) Producătorii şi distribuitorii de produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienţi, suplimente nutritive şi tratamente medicale nu pot sponsoriza programele sau emisiunile destinate copiilor.
(4) Publicitatea şi teleshoppingul la produse şi tratamente pentru disfuncţii sexuale sau probleme de natură sexuală ori pentru creşterea sânilor nu pot fi difuzate decât în intervalul orar 22,00 - 6,00 şi trebuie însoţite de avertizarea că aceste produse nu sunt destinate copiilor.
ART. 146
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping:
a) la produse pentru tratarea alcoolismului;
b) la tratamente clinice împotriva căderii părului;
c) pentru hipnoză, terapie prin hipnoză, psihologie, psihanaliză sau psihiatrie;
d) la produsele medicamentoase al căror cost este compensat.
(2) Este interzisă menţionarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicaţii terapeutice referitoare la boli precum:
a) tuberculoză;
b) bolile cu transmisie sexuală;
c) alte boli infecţioase grave;
d) cancer şi alte boli tumorale;
e) insomnia cronică;
f) diabet şi alte boli metabolice.
ART. 147
Publicitatea la produsele medicamentoase nu trebuie să conţină nici o menţiune care:
a) să dea impresia că o consultaţie medicală sau o intervenţie chirurgicală nu este necesară, în special prin oferirea unor sugestii de diagnostic ori de tratament la distanţă;
b) să sugereze că efectul tratamentului cu produsul medicamentos respectiv este garantat, nu este însoţit de efecte secundare sau este mai bun decât ori echivalent cu cel al altui tratament sau produs medicamentos;
c) să sugereze că starea de sănătate normală a publicului ar putea fi îmbunătăţită prin consumul respectivului produs;
d) să sugereze că starea de sănătate normală a publicului ar putea fi afectată dacă nu consumă produsul respectiv; această interdicţie nu se aplică campaniilor de vaccinare susţinute de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;
e) să sugereze că respectivul produs medicamentos este un aliment, produs cosmetic sau alt bun de larg consum;
f) să sugereze că siguranţa sau eficienţa produsului medicamentos se datorează faptului că este natural;
g) să sugereze că ar putea, prin descrierea sau reprezentarea detaliată a unor simptome ori a unor cazuri clinice, să ducă la un autodiagnostic eronat;
h) să se refere, în termeni improprii sau incorecţi, la vindecare;
i) să folosească în termeni improprii, alarmanţi sau incorecţi imagini, scheme ori fotografii care să arate modificări ale organismului uman provocate de boli sau leziuni ori de acţiunea produselor medicamentoase asupra organismului uman sau a unor părţi ale acestuia;
j) să evidenţieze că respectivul produs medicamentos este autorizat de Agenţia Naţională a Medicamentului.
ART. 148
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping la produse şi tratamente naturiste, care, după caz, nu sunt însoţite de avertizarea, sonoră şi scrisă:
a) „Produs neatestat medical”;
b) „Metodă neatestată medical”.
(2) În cazul în care produsele şi tratamentele naturiste au fost verificate din punct de vedere medical, acest lucru va fi atestat de Colegiul Medicilor din România.
(3) Avertizarea prevăzută la alin. (1) se va face la finalul mesajului publicitar.
ART. 149
Publicitatea şi teleshoppingul pentru produse şi tratamente homeopate sunt permise numai pentru produsele şi tratamentele avizate de Ministerul Sănătăţii sau de Colegiul Medicilor din România.
ART. 150
Este interzisă difuzarea de emisiuni sau teleshopping în care sunt prezentate cazuri de vindecare a unor boli grave cu ajutorul tratamentelor convenţionale sau neconvenţionale, dacă diagnosticul şi actele medicale care îl atestă nu au fost certificate de Colegiul Medicilor din România ori dacă în emisiune sau în teleshopping nu este prezent şi un reprezentant al Colegiului Medicilor din România, care să certifice din punct de vedere medical rezultatele obţinute.
ART. 151
(1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping în care se sugerează că este necesar ca oricine să îşi suplimenteze dieta cu vitamine şi minerale sau că astfel de suplimente pot să îmbunătăţească funcţii fizice ori mentale care în mod normal sunt bune.
(2) Promovarea în serviciile de programe audiovizuale de radio şi de televiziune a suplimentelor alimentare, suplimentelor nutritive, vitaminelor şi nutrienţilor va include în mod obligatoriu avertizarea: „Acesta este un supliment alimentar. Citiţi cu atenţie prospectul.”
(3) Durata avertizării menţionate la alin. (2) va fi de minimum 3 secunde şi aceasta va fi difuzată la sfârşitul spotului publicitar; pe posturile de televiziune avertizarea va fi prezentată atât sonor, cât şi vizual.
(4) În cazul reminderului, textul precizat la alin. (2) va fi prezentat pe parcursul difuzării spotului publicitar, în condiţii care să asigure o percepţie clară a mesajului.
ART. 152
Emisiunile audiovizuale, publicitatea şi teleshoppingul destinate produselor sau tratamentelor pentru slăbit şi pentru menţinerea greutăţii corporale, fără indicaţii terapeutice, vor respecta următoarele condiţii:
a) să existe dovezi medicale, de încredere, pentru fiecare afirmaţie, privind efectele benefice ale produselor sau tratamentelor;
b) să indice, când se afirmă că greutatea unei persoane a scăzut cu o anumită valoare, perioada în care s-a realizat această scădere;
c) greutatea pierdută şi perioada în care aceasta s-a obţinut trebuie să fie compatibile cu practicile medicale şi de dietă general acceptate şi să nu semnifice calităţi nereprezentative ale produsului sau serviciului medical oferit;
d) în cazul alimentelor şi al băuturilor cu cantităţi calorice scăzute, dacă sunt prezentate ca o parte a regimului de slăbire, se va indica faptul că produsul respectiv poate conduce la pierderea de greutate numai ca parte a unei diete ce controlează caloriile/energia;
e) în cazul produselor special elaborate pentru a fi utilizate în diete cu restricţii calorice, care, conform instrucţiunilor producătorului, înlocuiesc în totalitate sau în parte aportul alimentar zilnic, acestea trebuie promovate sub numele de „substitut alimentar complet pentru slăbit” sau „substitut alimentar parţial pentru slăbit”;
f) în cazul produselor alimentare şi al băuturilor cu cantităţi calorice scăzute nu se vor face referiri la rata ori la mărimea scăderii în greutate ca rezultat al utilizării respectivelor produse sau la reducerea senzaţiei de foame ori la creşterea senzaţiei de saţietate.
ART. 153
(1) Promovarea sau prezentarea produselor şi tratamentelor pentru slăbit ori pentru menţinerea greutăţii corporale trebuie să includă avertizarea, sonoră şi scrisă, cu o durată de minimum 5 secunde: „Consultaţi medicul înainte de a urma dieta”; dieta trebuie prezentată sau promovată ca o măsură pe termen scurt.
(2) Sunt interzise mărturiile sau relatarea unor cazuri particulare care să justifice urmarea dietei respective.
ART. 154
Publicitatea şi teleshoppingul pentru orice fel de produs sau tratament pentru slăbit ori pentru menţinerea greutăţii corporale vor respecta următoarele condiţii:
a) nu se vor adresa persoanelor sub 18 ani şi vor avertiza publicul asupra acestui aspect printr-un insert scris şi/sau sonor;
b) nu pot fi difuzate în emisiunile pentru copii sau în pauzele publicitare care precedă ori urmează unor astfel de emisiuni;
c) nu se vor adresa în mod direct persoanelor obeze, nu vor include exemple în care vorbesc sau apar persoane care ar fi fost obeze înainte de a utiliza produsele ori serviciul cărora li se face publicitate;
d) nu vor sugera sau nu vor afirma că a fi subponderal este adecvat sau de dorit.

SECŢIUNEA a 5-a
Publicitatea politică şi publicitatea referitoare la exercitarea unor profesii

ART. 155
(1) În sensul prezentului cod, constituie publicitate politică clipurile publicitare care promovează un partid, un om politic sau un mesaj politic.
(2) Publicitatea politică este interzisă, cu excepţia perioadelor de campanie electorală.
ART. 156
(1) Este interzisă publicitatea la cabinetele notariale şi la orice formă de exercitare a profesiei de avocat.
(2) Este interzisă publicitatea care promovează executori judecătoreşti şi experţi judiciari.
ART. 157
(1) Membrii activi ai barourilor de avocaţi nu pot realiza sau modera emisiuni în care se dezbat cazuri aflate în cercetare ori pe rolul instanţelor de judecată.
(2) Participarea şi intervenţiile avocaţilor în emisiunile audiovizuale în care se dezbat cazuri aflate în cercetare sau pe rolul instanţelor şi în care aceştia sunt angajaţi vor respecta normele deontologice ale profesiei de avocat.
ART. 158
(1) Este interzisă orice formă de publicitate pentru furnizarea de servicii medicale publice, de stat şi private.
(2) Participarea şi intervenţia medicilor în emisiuni sau în programe pe teme medicale vor respecta principiile deontologice înscrise în Codul de deontologie medicală adoptat de Colegiul Medicilor din România.
(3) În emisiunile audiovizuale pe teme medicale nu se vor recomanda medicamente, identificate prin marcă sau denumire comercială, tratamente medicale şi cabinete medicale furnizoare de servicii publice, de stat şi private.

SECŢIUNEA a 6-a
Emisiuni de teleshopping

#M2
ART. 159
(1) Emisiunea de teleshopping constă în difuzarea către public a unor oferte de comercializare directă privind furnizarea contra cost a unor bunuri care pot fi dobândite numai printr-un contract la distanţă.
#B
(2) În sensul prezentului cod, prin contract la distanţă se înţelege contractul de furnizare de produse sau servicii, încheiat între un comerciant şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare organizat de către comerciant, care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă.
(3) Ofertele difuzate trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/2003, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor, la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, aprobată prin Legea nr. 399/2004.
ART. 160
(1) Emisiunea de teleshopping trebuie identificată ca atare şi separată clar de programele audiovizuale, sonor şi vizual, prin coperte neutre.
(2) Emisiunea de teleshopping nu poate conţine şi nu poate fi întreruptă pentru difuzarea de spoturi publicitare.
ART. 161
Dispoziţiile art. 160 nu se aplică serviciilor de programe dedicate exclusiv teleshoppingului.

TITLUL VIII
Sancţiuni şi dispoziţii finale

#M1
ART. 162
(1) Nerespectarea prevederilor art. 23, 25, ale art. 28 alin. (2), ale art. 46, 47 şi 132, precum şi refuzul ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor referitoare la acordarea dreptului la replică se sancţionează conform dispoziţiilor art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
#B
(2) Nerespectarea prevederilor celorlalte articole ale prezentei decizii, precum şi refuzul ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor referitoare la acordarea rectificării se sancţionează conform dispoziţiilor art. 91 din Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În individualizarea sancţiunii Consiliul Naţional al Audiovizualului va ţine cont, după caz, de următoarele aspecte:
a) gravitatea faptei şi efectele acesteia;
b) sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an;
c) ziua din săptămână şi intervalul de difuzare a emisiunii în cauză;
d) durata emisiunii;
e) audienţa înregistrată.
(4) În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 157 alin. (2) şi ale art. 158 alin. (2), Consiliul Naţional al Audiovizualului va sesiza Uniunea Naţională a Barourilor din România sau Colegiul Medicilor din România, solicitându-le să analizeze în ce măsură au fost respectate principiile deontologice stabilite de acestea şi să sancţioneze conduitele necorespunzătoare, în conformitate cu prevederile statutare.
ART. 163
La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 130/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 20 martie 2006, cu modificările ulterioare.

Documente ataşate