Noua Strategie recunoaște explicit că nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media vulnerabilizează societatea în fața manipulării, extremismului și radicalizării și plasează, în consecință, dezvoltarea competențelor media și digitale între direcțiile de acțiune pentru protejarea cetățenilor. De asemenea, documentul prevede promovarea unei culturi a rezilienței prin educație, comunicare publică transparentă și politici publice dedicate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri. Considerăm aceste opțiuni strategice drept pași solizi în abordarea matură a riscurilor informaționale actuale.
Consiliul consideră că integrarea elementelor de educație media în arhitectura strategică a statului român vine în contextul cel mai potrivit. În același timp, este de subliniat importanța implementării coerente: rezultatele cu adevărat transformatoare — o societate mai rezilientă, o dezbatere publică mai sănătoasă, copii și tineri mai bine protejați — se vor vedea pe termen mediu și lung prin politici consecvente, resurse adecvate și cooperare interinstituțională.
CNA își reafirmă angajamentul de a contribui activ la atingerea acestor obiective: vom continua să asigurăm un cadru media cât mai echilibrat și cât mai protejat de conținutul nociv, să combatem dezinformarea prin instrumentele legale de care dispunem și, în același timp, să protejăm ferm libertatea de exprimare, care rămâne fundamentul unei democrații funcționale. Vom continua să ne implicăm în proiecte de educație media, vom mări dinamica politicilor de protecție a minorilor în online, vom continua să acționăm în sprijinul școlii și al comunităților și vom susține comunicarea publică bazată pe date verificate, astfel încât strategia să se transforme în beneficii reale pentru cetățeni.
Extrasele relevante din Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 - 2030:
CAPITOL 3.2. RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI
pct. 74 Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională.
CAPITOL 3.2. RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI
pct. 83 Accesarea și utilizarea cu prioritate a fondurilor UE în educație și cercetare asigură creșterea accesului la educație de calitate, crearea de programe de educație media și digitală, precum și promovarea gândirii critice necesară combaterii manipulării informaționale.
CAPITOLUL 5 DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI APĂRĂRII ROMÂNIEI ȘI CETĂȚEANULUI ROMÂN
- promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin: consolidarea educației vizând gândirea critică; dezvoltarea competențelor de alfabetizare media și digitală; asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente și bazate pe date verificate; respectarea valorilor patriotice și promovarea inițiativei cetățenești;
CAPITOLUL 5 DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI APĂRĂRII ROMÂNIEI ȘI CETĂȚEANULUI ROMÂN
- dezvoltarea competențelor media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice, în vederea protejării societății împotriva dezinformării, propagandei, manipulării și a altor forme de agresiune informațională și hibridă. România va implementa politici publice de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri.
CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI