Decizia nr. 211 din 17.03.2016
22.03.2016
Întrunit în şedinţă publică în ziua de 15 martie 2016, Consiliul Naţional al Audiovizualului a luat în discuţie Cererea prealabilă formulată de Biserica Penticostală Sfânta Treime, înregistrată sub nr. 2123/02.03.2016 împotriva Deciziei nr. 149/16.02.2016 privind amendarea cu 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor invocate, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să solicite Consiliului acordul pentru orice modificare intervenită în documentele şi în datele prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. b) şi e).
Alin. (1) lit. e) al articolului menţionat prevede că licenţa audiovizuală cuprinde formatul de principiu al serviciului de programe şi structura programelor.
În esenţă, prin decizia contestată, radiodifuzorul Biserica Penticostală Sfânta Treime a fost sancţionat cu 10.000 lei, întrucât nu a respectat formatul serviciului de programe şi structura programelor aprobate de C.N.A., fapt ce contravine prevederilor art. 54 din Legea audiovizualului.
ÃŽmpotriva Deciziei nr. 149/16.02.2016, radiodifuzorul a formulat Cerere prealabilă, prin care solicita : în principal, „revocarea sancÅ£iunii amenzii, fie ÅŸi aplicarea sancÅ£iunii avertisment potrivit art. 5 alin. (2) din OG 2/2001, fie aplicarea sancÅ£iunii constând în somaÅ£ie publică” prevăzută de art. 90 alin. 3 din legea nr. 504/2002 ; în subsidiar, „reducerea sancÅ£iunii amenzii sub minimul special prevăzut de art. 90 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, spre minimul general prevăzut de art. 6 din OG nr. 2/2001”.
În urma analizării argumentelor invocate în susţinerea Cererii prealabile, membrii Consiliului au constatat că acestea nu sunt de natură să înlăture faptele reţinute în sarcina societăţii şi care au determinat aplicarea amenzii prin decizia a cărei revocare se solicită.
Pe de altă parte, solicitarea de a diminua amenda sub „minimul special prevăzut de art. 90 alin. (2)” din Legea audiovizualului sau „spre minimul general prevăzut de art. 6 din OG nr. 2/2001” este nefondată, în condiÅ£iile în care cuantumul amenzii de 10.000 lei aplicat prin Decizia 149/2016 reprezintă limita minimă stabilită de legiuitor prin legea menÅ£ionată, iar prevederile O.G. nr. 2/2001 nu sunt aplicabile. Legea audiovizulului este lege specială ale cărei dispoziÅ£ii derogă de la dreptul comun în materia contravenÅ£iilor reglementat de O.G. nr. 2/2001.
Distinct de aceste aspecte, în ceea ce priveşte revocarea în tot sau în parte a sancţiunii amenzii, menţionăm că un astfel de demers poate fi făcut de instituţie cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ, respectiv în situaţia în care actul administrativ emis nu a intrat în circuitul civil. Or, în speţa dată, Decizia nr. 149/16.02.2016 a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice.
Decizia de amendare a fost comunicată societăţii, situaţie în care devin aplicabile prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului referitoare la modul de contestare a deciziilor de sancţionare emise de Consiliu. Astfel, potrivit dispoziţiilor menţionate, amenda poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pentru aceste considerente, raportate la prevederile legale invocate, cu respectarea dispoziţiilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului decide respingerea contestaţiei formulate de Biserica Penticostală Sfânta Treime.