Decizia nr. 216 din 27.03.2008

27.03.2008


envoyer l'article par mail title=

privind somarea S.C. REALITATEA MEDIA S.A.
pentru postul REALITATEA TV

S.C. REALITATEA MEDIA S.A.
Piaţa Presei Libere nr. 1 Corp A4, etaj 2, camera 28, sector 1
BUCUREŞTI
Tel : 021/224.60.33, 224.77.80
Fax : 021/223.09.56, 316.00.24

pentru postul de televiziune REALITATEA TV
Piaţa Presei Libere, corp A1 şi Nod A1-A2, corp C2, mezanin
BUCUREŞTI
Tel : 224.60.33 Fax : 223.09.56, 224.75.85, 316.00.01

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 27 martie 2008, Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a autosesizat şi a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare privind ediţiile de ştiri din zilele de 25 şi 26 martie 2008, difuzate de postul de televiziune Realitatea TV.

Postul de televiziune REALITATEA TV aparţine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 30.1/27.03.2001, decizia de autorizare nr. 447.0/30.10.2001 şi de reautorizare nr. 447.1/17.02.2005).

În urma vizionării emisiunilor şi a analizării raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Decizia C.N.A. nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2), în situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani este victimă a unor infracţiuni, altele decât cele prevăzute la alin. (1), sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau declaraţii este posibilă numai cu acordul scris al părinţilor, al persoanei în grija căreia se află copilul ori, după caz, al reprezentantului legal al copilului.

Conform prevederilor art. 35 alin. (1), nu pot fi difuzate materiale audiovizuale realizate şi puse la dispoziţia radiodifuzorilor de către Poliţie sau Parchet, fără acordul persoanelor care sunt victime ale unor infracţiuni sau fără acordul familiilor acestora.

În fapt, postul de televiziune Realitatea TV a difuzat, în ediţiile informative din zilele de 25 şi 26 martie 2008, o ştire despre o minoră de 12 ani care a fost batjocorită de nişte eleve de liceu, fiind arsă cu ţigara şi tunsă cu forţa. Imaginile cu eleva agresată au fost filmate de una dintre persoanele care au asistat la incident şi puse la dispoziţie de Poliţia Capitalei, astfel cum rezultă din materialul audiovizual difuzat, precum şi din declaraţia purtătorului de cuvânt al acestei instituţii.

În calitate de garant al interesului public, Consiliului Naţional al Audiovizualului i-a fost atribuită prin lege responsabilitatea de a asigura, în programele audiovizuale, protecţia fizică, mentală şi morală a copiilor. Faţă de modul în care radiodifuzorul a prezentat ştirea menţionată, membrii Consiliului au constatat că au fost încălcate grav prevederile din domeniul audiovizualului referitoare la protecţia copilului în cadrul serviciilor de programe.

Astfel, dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Codul audiovizualului dispun că posibilitatea de a difuza imagini cu un copil în vârstă de până la 14 ani care a fost victimă a unor infracţiuni sau care a fost victima unor abuzuri fizice sau psihice este condiţionată de acordul scris al părinţilor, acord care, în această situaţie, nu a existat.

De asemenea, necesitatea existenţei acestui acord este prevăzută şi pentru situaţia în care radiodifuzorilor le sunt puse la dispoziţie astfel de materiale audiovizuale de către Poliţie sau Parchet.

Or, Consiliul a constatat că un asemenea acord, fără de care imaginile difuzate nu puteau fi transmise, nu a existat.

Membrii Consiliului apreciază că interesul public generat de o ştire cu un asemenea conţinut trebuie să ţină seama de interesul superior al copilului, interes care, în astfel de cazuri, trebuie să primeze. În aceste condiţii, legiuitorul a dat posibilitatea părinţilor, în calitate de reprezentanţi legali, de a opta pentru ca imagini cu copilul lor agresat, care a trecut printr-o situaţie dramatică, să fie sau nu difuzate de posturile de televiziune. Încălcarea acestui drept generează, în mod inevitabil, o traumă suplimentară pentru copilul aflat într-o situaţie dificilă de viaţă.

Membrii Consiliului au constantat că radiodifuzorul a încălcat şi art. 3 şi 78 lit. b) din Codul audiovizualului, deoarece comentariile făcute de radiodifuzor cu privire la viaţa intimă a minorei agresate au fost de natură să afecteze dreptul acesteia la viaţa privată.

Şi mai grav este faptul că aceste comentarii cu privire la relaţiile de natură sexuală pe care minora le-ar fi avut cu diverşi băieţi, informaţii despre care postul a precizat că le deţine de la conducerea şcolii în care minora este elevă, au fost diferite faţă de cele prezentate de directorul şcolii în aceeaşi emisiune.

Astfel, postul Realitatea TV a precizat : „Conducerea şcolii 156 spune că victima era renumită pentru relaţiile sexuale, pe care le întreţinea cu diverşi tineri.« Declaraţia domnului Ionel Puşcaş, Director al Şcolii 156, prezentată de radiodifuzor în aceeaşi emisiune a fost următoarea : „Noi am aflat despre aventurile, despre relaţiile sexuale ale elevei, cu ocazia acestui incident, nici într-un caz evoluţia şcolară a elevei arăta o asemenea perspectivă. »

Analizând comparativ cele două informaţii, membrii Consiliului au constatat că între acestea există o evidentă neconcordanţă. Comentariile cu privire la moralitatea elevei nu numai că nu a fost adusă de conducerea şcolii unde aceasta învaţă, dar directorul nici nu cunoştea că eleva ar avea un comportament care să conducă la o astfel de concluzie denigratoare. Astfel, radiodifuzorul a adus o acuzaţie gravă unui copil de 12 ani, cu încălcarea drepturilor acestuia la viaţa intimă şi privată.

De asemenea, membrii Consiliului au mai constatat că radiodifuzorul nu şi-a îndeplinit nici obligaţia legală de informare corectă a publicului reglementată de dispoziţiile art. 3 din Legea audiovizualului, în condiţiile în care au fost prezentate informaţii diferite cu privire la liceul în care învaţă adolescentele care au comis agresiunea asupra minorei, astfel încât publicul nu a putut afla dacă acestea învăţau la Liceul « Elena Cuza » sau la Liceul « Alexandru Ioan Cuza ».

Faţă de toate aceste aspecte, în temeiul prevederilor art. 162 alin. (2) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual şi în conformitate cu dispoziţiile art. 91 alin. (1) şi (2), cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului decide adresarea unei somaţii publice radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A pentru postul de televiziune REALITATEA TV şi dispune intrarea de îndată în legalitate.

Potrivit Deciziei C.N.A. nr. 52/2003, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text :

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu somaţie publică, întrucât în cadrul emisiunilor de ştiri, din zilele de 25 şi 26 martie 2008, a difuzat, fără acordul părinţilor, imagini puse la dispoziţie de Poliţia Capitalei în care o minoră de 12 ani era agresată şi batjocorită de trei adolescente.

Difuzarea acestor imagini a generat, în mod inevitabil, o traumă suplimentară copilului care a trecut printr-o astfel de situaţie dramatică.

Codul audiovizualului prevede că, în situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani este victimă a unor infracţiuni sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau declaraţii este posibilă numai cu acordul scris al părinţilor, acord pe care postul de televiziune Realitatea TV nu îl deţinea la momentul difuzării ştirii. Acest acord este obligatoriu şi atunci când astfel de înregistrări sunt puse la dispoziţia posturilor de către Poliţie sau Parchet.

Comentariile cu privire la viaţa intimă a minorei agresate au fost de natură a afecta grav dreptul acesteia la viaţa privată.

Membrii Consiliului apreciază că, în astfel de situaţii, radiodifuzorii au obligaţia de a asigura un raport just între interesul superior al copilului, care trebuie să primeze, şi interesul public. "

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.