privind amendarea cu 10.000 lei a S.C. ANTENA 3 S.A.
cu sediul în Bucureşti, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, et. 1, sector 1 C.U.I. R15971591

pentru postul de televiziune ANTENA 3-NEWS & CURRENT AFFAIRS

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 18 aprilie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare, în baza reclamaţiilor înregistrate la CNA sub nr. 3246/14.03.2012, 3897 şi 3979/02.04.2013, 4043/03.04.2013, 4049/04.03.2012, 4143/05.04.2013 şi 4189/08.04.2013 cu privire la unele ediţii ale emisiunii „În gura presei” difuzate în perioada 13 martie – 3 aprilie 2013, de postul ANTENA 3.

Postul ANTENA 3 - NEWS & CURRENT AFFAIRS aparţine radiodifuzorului S.C. ANTENA 3 S.A. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 76.2/16.12.2003 şi decizia de autorizare nr. 882.0/24.06.2005 şi reautorizare nr. 882.0-1/24.06.2005). În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare şi vizionarea imaginilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile articolelor 30, 32 alin. (1) şi 40 alin. (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor invocate :
- art. 30 : Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.
- art. 32 alin. (1) : Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.
- art. 40 alin. (3) : Moderatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă.

Analizând conţinutul unor ediţii ale emisiunii „În gura presei” difuzate în perioada 13 martie – 3 aprilie 2013, prin prisma prevederilor art. 30 din Codul audiovizualului, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile legale cu privire la protecţia demnităţii umane şi a dreptului la imagine a persoanei.

Astfel, membrii Consiliului au considerat că limbajul folosit de realizatorul emisiunii a avut un caracter injurios, ofensator, de natură a prejudicia demnitatea umană şi dreptul la propria imagine, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi prevederilor din domeniul audiovizualului.

În fapt, în ziua de 27 martie 2013, la finalul emisiunii „Sinteza zilei” moderată de dl. Mihai Gâdea, a intervenit, în direct, dl. Mircea Badea, realizatorul emisiunii „În gura presei”, emisiune care urma să se difuzeze în continuare, în aceeaşi zi, context în care între dl. Badea şi dl. Gâdea a avut loc un dialog în care s-a folosit un limbaj injurios la adresa domnilor Robert Turcescu, realizator TV la postul de televiziune B1 TV şi Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul zilei, fapt de natură a afecta demnitatea şi dreptul la imagine a acestora.

Cităm din raportul de monitorizare : Mircea Badea, despre ce va vorbi în emisiunea lui : „Voi vorbi despre Băsescu, care s-a dus la milogii ăia doi. De fapt nu s-a dus, ăia sunt toleraţi la televiziunea lui, că la B1 e televiziunea lui, mă rog a Udrei, deci a lui. Şi milogii ăia doi, starul rock şi cu forma aia de viaţă... Cum se numeşte ? Mircea Marean. Aşa, au fost toleraţi şi ei acolo în studio, pe sistemul să nu se simtă şi omul singur, în delir. Dar n-a fost nicio perdeluţă. I-am simţit lipsa. Cred că şi el.
Mihai Gâdea : Păcat. Păcat.
Mircea Badea : Da, adică doi milogi şi nicio perdeluţă. Ce facem aici ? ”Băsescu la perdeluţă, Băsescu la perdeluţă, la perdeluţă, la perdeluţă, Băsescu la perdeluţă.” (...)
Mircea Badea : Îi zice Turcescu, la un moment dat, lui Perdeluţă. Nu ştiu ce zicea Băsescu, ceva complet inept (... ), la care Turcescu cu faţa aia a lui de Trivale altoit cu Tâmpa, ştii ? (Mihai Gâdea râde) „Despre asta s-ar putea scrie nişte cărţi.” De ce să scriem nişte cărţi, când se poate compune un cântec ?Zic eu, fanul trupei rock a lui Turci. Prietene las-o dracului de carte, scrie un cântec ! ”Băsescu la perdeluţă, Băsescu la perdeluţă, la perdeluţă, la perdeluţă, Băsescu la perdeluţă.” Vei să compunem noi un cântec rock ?
Mihai Gâdea : Eu aş vrea să compui tu.
Mircea Badea : Păi, deja am linia melodică. Ne mai trebuie unul la chitară Băs, sau cum se numeşte instrumentul ? Ăla cu patru coarde.
Mihai Gâdea : Găsim noi. Cu patru coarde ? Sunt patru ?
Mircea Badea : Patru coarde !
Mihai Gâdea : Cu o singură coardă nu e ?
Mircea Badea : Două erau în studio. (Râsete în studio)
Mihai Gâdea : Da.
Mircea Badea : Două erau deja, în studio. Una dintre ele o ştie toată lumea, mai trebuie una. Dar chitara Băs poate să fie cu trei coarde !”

După pauza publicitară a fost difuzată emisiunea „În gura presei”. La începutul acestei ediţii, dl. Mircea Badea a comentat apariţia preşedintelui Traian Băsescu, invitat în emisiunea „Sub semnul întrebării”, moderată de dl. Robert Turcescu şi difuzată de postul de televiziune B1TV.

Pornind de la acest subiect, realizatorul Mircea Badea a făcut unele comentarii cu privire la nominalizarea d-nei Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef la DNA, context în care a folosit un limbaj injurios la adresa d-lui Traian Băsescu, de natură a-i prejudicia demnitatea şi imaginea.

Cităm din raport :
„Mircea Badea : ... Deci, dacă tu eşti Ponta Victor şi ai ajuns prim-ministrul României pe baza căderii guvernului Ungureanu, după ce te-ai căţărat pe 7,4 milioane de voturi din vară şi n-ai fost în stare să-l termini pe Perdeluţă ăsta cu probleme din ce în ce mai grave şi mai cronice şi te-ai făcut prim-ministrul României, dar sunt în situaţia în care n-am cum să o numesc. (...) Avem momentul Kovesi. Domnul Victor Ponta, dacă nu se poate şi nu se poate, Universul conspiră, Europa conspiră, Serviciile conspiră (...) şi n-aveţi cum să faceţi decât să o puneţi pe Kovesi la DNA, domne, demisionaţi ! Demisionaţi ! Este singura variantă cinstită faţă de milioanele alea de alegători. Eu, primul-ministru al României, în care milioane de oameni au învestit încredere, eu nu pot să o numesc pe Kovesi, nu pot să o propun pe Kovesi pentru numire la DNA. Dacă nu se poate altfel, demisionez şi tot nu semnez decretul !”

În ediţia din 31 martie 2013 a emisiunii „În gura presei”, dl. Mircea Badea s-a referit la prezenţa primului-ministru, Victor Ponta, în emisiunea „La ordinea zilei”, moderată de Dana Grecu şi Radu Tudor şi la discuţiile ce au avut loc în această emisiune.

La un moment dat, dl. Mircea Badea a primit un mesaj pe Facebook în care cineva i-a spus că mai există oameni care nu au aceeaşi opinie cu el. În acest context, dl. Mircea Badea a folosit un limbaj injurios la adresa electoratului care l-a susţinut pe dl. Traian Băsescu la referendumul pentru demiterea acestuia.

Cităm din raport : „Mircea Badea : Daaa, sunt mulţi. Adevărul e că s-a văzut la referendum cât de mulţi au fost ăştia care îl pupă în fund pe Băsescu. (..) S-a văzut şi la alegerile din toamna asta, unde ăştia au acuma 70% din Parlament eminamente sau în exclusivitate pe mesaj antibăsist. Că nu din alt motiv au ei 70% din Parlament. Deci, da, aţi rămas trei cretini leşinaţi care încă mai muriţi în fundul ăluia. Atât. Deci sunteţi trei proşti leşinaţi. Atât. Asta ca să facem aritmetica băsiştilor care au mai rămas.” La finalul emisiunii „Sinteza zilei” difuzată în data de 01 aprilie 2013, moderatorul Mihai Gâdea a avut un dialog cu dl. Mircea Badea, în care acesta a folosit o variantă modificată, defăimătoare, a numelor de familie ale unor persoane, precum : Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu şi Robert Turcescu, realizator TV, care au devenit din Tismăneanu în Clismăneanu şi Izmăneanu, din Tapalagă în Tapalabă şi din Turcescu în Turcelu, fapt de natură a prejudicia demnitatea şi dreptul la imagine a acestora.

Redăm din raport :
Mircea Badea : Mă uit că propagandiştii băsişti suferă că nu-i iubim.Este incredibil ! Domnul Tapalabă, domnul Clismăneanu... (...)
Mihai Gâdea : Nu. Nu. Tapalagă...
Mircea Badea : Tapalagă ?
Mihai Gâdea : Tapalagă.Tăpălagă, ceva aşa.
Mircea Badea : Deci nu-l cheamă Tapalabă ?
Mihai Gâdea : Nu. Nu.
Mircea Badea : Şi atunci eu de ce i-am zis Tapalabă, dacă pe dânsul nu-l cheamă Tabalabă ?
Mihai Gâdea : N-ai ştiut.
Mircea Badea : Îmi cer scuze că l-am numit Tapalabă. Chiar mi se pare nepotrivit să-i spui Tapalabă, câte vreme nu-l cheamă Tapalabă.
Mihai Gâdea : Corect.
Mircea Badea : Şi domnul Clismăneanu.
Mihai Gâdea : Nu, îl cheamă Tismăneanu !
Mircea Badea : Cum ?
Mihai Gâdea : Tismăneanu !
Mircea Badea : Vladimir. Vladimir Clismăneanu.
Mihai Gâdea : Nu, Tismăneanu...
Mircea Badea : Iar am greşit ?
Mihai Gâdea : Da !
Mircea Badea : Îmi cer scuze că i-am zis Clismăneanu. Mi se pare impardonabil să-i spui Clismăneanu, câtă vreme dânsul nu se numeşte Clismăneanu. Ce mi-o fi venit să-i spun Clismăneanu, că nu-l cheamă Clismăneanu.
Mihai Gâdea : Deci, Tismăneanu de azi înainte.Tismăneanu.
Mircea Badea : Da şi cu Turcelu.
Mihai Gâdea : Pe ăsta aşa îl cheamă. (Râsete în studio)
Mircea Badea : Suferă şi domnul Tapala...gă şi domnul Izmăneanu, domnul Izmăneanu şi domnul Turcelu. Şi scriu că suntem oameni răi, care incităm...Ei au înţeles că ameninţăm cu violenţa. Ştii că ei, săracii de ei, probabil şi-au luat multe capace când erau mici...
Mihai Gâdea : Erau ciuca bătăilor din clasă...
Mircea Badea : Da. Da. Probabil şi sindromul protuberanţei mignone acoperită cu pilozitate...
Mihai Gâdea : Superb ! Sunteţi de acord, domnule Ciuvică ?
Mugur Ciuvică : Sunt. Sunt. E medicală...
Mircea Badea :Aşa ! În pilozitate zbârlă...
Mihai Gâdea : Ce ?
Mircea Badea : (...). Pentru că în mintea lor retardă, nivelată, de intelectuali, desigur, băsişti, ei suprapun făcutul de rău cu violenţa, pentru că este singura formă pe care creierul lor unidimensional, neted de patinează musca, o percep.Şi domnul Turcel a scris un text pe Facebook. (...)
Mircea Badea : Domnişoară băsistă caut domn generos. Pupincuristbăsist, turcelist caut avocat curajos. Să vedem şi noi cine e avocatul curajos ? Ca să-i dau în judecată, că aşa nu se mai poate şi ne face şi demenţi. Şi dacă am fi demenţi, presupun că am fi, mă, măcar nu suntem preşedinţi de ţară, ştii ?
(...)
Mircea Badea : (...) « Pupinbăsistul Turcescu vrea să mă dea în judecată pentru că-l urăsc. Bine mă, poftim : Te iubesc ! ». (râsete în studio). După care am spus şi unde îl iubesc. (...)
Mircea Badea : (...) Deci, dacă Turcelul ar fi un pacient, să zicem, ştii cum e, una două faci urme de maro pe alb. Prieten, ia ceva să te strângă la maţ, nu ? Şi când se duce el la doctor, doctorul îi spune să deschidă gura mare şi zi băăăs. Deschide guriţa mare şi iubirea haap...se năpusteşte în Turcelu. M-ai înţeles ? E simplu.”

În cadrul ediţiei din 2 aprilie 2013 a emisiunii „În gura presei”, realizatorul Mircea Badea a făcut comentarii cu privire la faptul că d-na Laura Codruţa Kovesi nu va mai fi nominalizată în funcţia de procuror şef la DNA, precizând că procedura de numire şi validare a procurorului şef la DNA a fost făcută de d-na Monica Macovei, la adresa căreia a folosit un limbaj jignitor de natură a-i prejudicia reputaţia.

Redăm din raport : „Mircea Badea : Ea s-a gândit bine în calculul ei oribil, de procuror ceauşist, devenită ulterior activist băsist. Deci în mintea ei oribilă de procuror ceauşist, calculul a fost simplu, CSM-ul consultativ.” După ce a făcut referire la procedura de numire a procurorului general, dl. Mircea Badea a folosit un limbaj injurios la adresa preşedintelui Băsescu (despre care a afirmat că este un „personaj odios”), la adresa unei anumite părţi a presei care îl susţine şi a unor cetăţeni care îl simpatizează, descriindu-i ca fiind „bolnavi mintal, spălaţi pe creier, defecţi mintal”.

În acelaşi context, dl. Mircea Badea a folosit un limbaj injurios şi la adresa domnilor Mircea Marian, Vladimir Tismăneanu şi Dan Tapalagă, despre care a afirmat că sunt „trei flintici, trei agarici”.

De asemenea, referindu-se la postul ROMÂNIA TV, dl. Mircea Badea a afirmat că, „în momentul în care o minte este dementă, poate că atacul cerebral o face să-şi mai revină”.

Or, este de notorietate faptul că unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti ai acestui post este dl. Cătălin Striblea care, cu câteva luni în urmă a suferit un atac cerebral, în urma căruia a fost supus unei intervenţii chirurgicale. Membrii Consiliului au apreciat că un astfel de comentariu reprezintă o ironie făcută pe seama stării de sănătate a unui jurnalist care lucrează la postul respectiv.

După pauza publicitară, dl. Mircea Badea s-a referit la presa din România şi în mod special, la dl. Robert Turcescu, folosind un limbaj injurios.

Cităm din raportul de monitorizare :
Mircea Badea : Ştiţi de ce s-a ales praful de presă ? (...) Pentru că ziariştii sunt foarte proşti. Nu, dragi ziarişti, nu că vreau să vă laud sau… pe cuvânt, ştiţi de ce aţi dispărut, ştiţi de ce, nu, hai s-o luăm altfel. Ziariştilor, ştiţi de ce sunteţi voi săraci ? Pentru că sunteţi proşti. Voi sunteţi săraci de proşti ce sunteţi. (...) E ca şi cum o gaşcă de urşi ar face laba în cerc. (...) dragi ziarişti, dacă vă întrebaţi de ce dracu sunteţi atât de săraci… de proşti. Dacă dai căutare după numele meu o să vezi triliarde de titluri “Robert Turcescu l-a dat în judecată pe Badea”. Nu. Robert Turcescu, sluga, propagandistul băsist abject, nu m-a dat în judecată. (...) ... adevărul că îţi trebuie curaj să pui botul la demenţa lui Turcelu. Îţi trebuie un anume gen de curaj care presupune şi nişte perfuzii în cap. (...). E doar delirul unuia cu creierul atâta şi, bunăoară, neted, în povestea asta desigur, ca să folosesc toate cuvintele din vocabularul Turcelului.” Referindu-se la faptul că ziaristul Petrişor Obae i-a luat un interviu d-lui Robert Turcescu în legătură cu procesul intentat de acesta d-lui Mircea Badea, realizatorul a folosit o variantă modificată a numelui acestuia, din Obae în Copae.

Redăm din raport :
„Mircea Badea : Există un fel de guzgan, un fel de viermodac, un fel de viermo de mişcoc.(Moderatorul îşi mişcă un deget, sugerând cum ar fi un mişcoc). Şi are un nume aşa, Copae. Şi are el un site unde el e jurnalist, aşa mişcoc. Şi o arde desigur, ştiţi cum sunt, am zis şi la radio, pot să zic şi aici, eu n-am o problemă cu curvele. (...) Copae e un mişcoc care se bucură şi el când îi pică pff... din gură de la unul, repede şi Copae să lingă pe acolo. (...) Vine mişcodacul lui Copae, bă şi ce crezi, îi ia un interviu fluviu lui Turcescu.” În continuare, dl. Mircea Badea a afirmat despre dl. Robert Turcescu că va profita de orice ocazie pe care o va avea pentru a-i face rău acestuia, în final precizând că nu s-a referit la violenţa fizică, iar la adresa d-lui Mircea Marian a folosit un limbaj jignitor.

Exemplificăm din raport :
„Mircea Badea : Tot ce am spus în emisiune rămâne valabil. Ştiu că propagandiştii băsişti, fiind de decerberaţi, deci cu căpuţul vărzit, prost, nefuncţional. (...). Turcescu, deci eu pe tine te dezintegrez în, dar nu-mi trebuie două secunde, două secunde e mult, deci te dezintegrez, atom cu atom. Deci în două secunde eşti pa. N-am ce să aleg din tine. N-am, niciodată vreo intenţie violentă în ceea ce te priveşte, decât dacă mă scuipi fizic sau mă ataci. Atunci sunt în autoapărare şi se termină brusc ca într-un banc etrusc. Ăla, homunculul ăla, bizareria aia, gluma aia a naturii, Mircea Marean, ăla e operat pe coloană. Ce să fac eu cu ăla, prietene ? Dacă mă leg la ochi şi-mi leg şi o mână la spate şi zic uite, dau numa’ cu piciorul din întoarcere şi n-am cum să-l ratez, înţelegi ? Turcescu n-am cum să te bat, pentru că nu cred că pot doar să te bat. Înţelegi ? N-am cum. Deci, dacă m-aş gândi să-l bat pe Turcescu, e ca şi cum ai spune, poţi să tragi cu tunul într-un purice şi să-l doară un pic ? (...) Bă, să nu cumva să strănut şi pe biluţa asta de grăsime păroasă să nu-l lipesc dracu de vreun perete că am strănutat. Când îl văd pe ăla, belaliu, fişchiliu, pe zombii ăştia băsişti, beteşugiţii ăştia, defavorizaţi de soartă, de gene... (...) Ştiţi cine şi-a mai dat ochii peste cap, Radu Maro. Eu când am spus Turcescu şi propagandiştilor Mircea Marean cu fuziune lombară, deci când am zis băi, glume ale naturii, când am zis că vreau să vă fac, că dacă o să am ocazia să vă fac rău, în niciun caz, nu m-am referit la violenţă fizică. Nici vorbă de aşa ceva. Hotărârea mea, decizia mea rămâne. Să staţi liniştiţi ! Dacă în această viaţă o să am ocazia să vă fac nasoale, exclude orice fel de violenţă fizică, pentru că aş face multă pârnaie pentru genocid, o să vă fac rău !”.

Vizionând înregistrările unora dintre ediţiile emisiunii „În gura presei”, difuzate în perioada 13 martie – 3 aprilie 2013, membrii Consiliului au apreciat că, dincolo de caracterul critic, ironic al comentariilor d-lui Mircea Badea cu privire la unele persoane, comentarii care reprezintă opinia acestuia, limbajul folosit a fost unul jignitor, de natură a prejudicia dreptul la imagine şi demnitatea persoanei.

Art. 30 din Codul audiovizualului stabileşte în mod expres în sarcina furnizorilor de servicii media audiovizuale obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.

Astfel, membrii Consiliului au constatat că în cadrul acestor emisiuni, dl. Mircea Badea a folosit un limbaj injurios, depreciativ, de natură a afecta demnitatea şi imaginea unor persoane, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 40 alin. (3) din Codul audiovizualului.

Raportat la aceste norme, recunoscând dreptul la opinie a persoanei, precum şi la alegerea modului în care realizatorul unei emisiuni îşi exprimă punctul de vedere cu privire la un subiect, membrii Consiliului au apreciat că folosirea în cadrul unui program audiovizual a unor expresii jignitoare, înjositoare şi defăimătoare, este de natură a afecta demnitatea umană şi dreptul la imagine, fiind contrară reglementărilor legale.

Având în vedere domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, un realizator de emisiuni, formator de opinii, trebuie să aibă o conduită de respectare a dispoziţiilor legale ce reglementează comunicarea audiovizuală şi să-şi exercite dreptul la liberă exprimare cu respectarea drepturilor celorlalţi. Consiliul consideră că, indiferent de genul emisiunii, radiodifuzorul are obligaţia de a respecta aceste norme, fără nicio excepţie, întrucât potrivit normelor legale interne şi internaţionale, orice persoană se bucură de protecţia drepturilor fundamentale, cum este şi dreptul la viaţă privată din care face parte şi dreptul la imagine, onoare şi reputaţie.

De asemenea, Codul audiovizualului prevede la art. 32 alin. (1) că niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.

În raport de dispoziţiile invocate, comentariile d-lui Mircea Badea au avut un conţinut jignitor, de natură a afecta demnitatea şi imaginea persoanelor despre care a vorbit în emisiune, fără ca acestea să se poată circumscrie libertăţii de exprimare garantete de art. 10 din CEDO. Mai mult, alin. (2) al art. 10 din Convenţie, nu conferă libertăţii de exprimare un caracter absolut, necondiţionat, ci exercitarea acestei libertăţi comportă anumite limitări.

Astfel, folosirea deformată a numelor unor persoane, precum : din Tismăneanu în Clismăneanu şi Izmăneanu, din Tapalagă în Tapalabă sau din Obae în Copae sau utilizarea unor cuvinte şi expresii, de genul : dilimaci, personaj odios, bolnavi mintal, spălaţi pe creier, defecţi mintal, guzgan, viermodac, vierme de mişcoc, mişcoc, mişcodac, homonculul ăla, bizareria aia, gluma aia a naturii, belaliu, fişchiliu, pe zombii ăştia băsişti, beteşugiţii ăştia etc. nu a constituit o ironie făcută în scop critic, ci o jignire, o batjocură de natură a afecta onoarea şi imaginea respectivelor persoane.

De asemenea, membrii Consiliului au apreciat că afirmaţiile realizatorului la adresa d-lui Robert Turcescu, precum : „... Turcescu cu faţa aia a lui de Trivale altoit cu Tâmpa” “... îţi trebuie curaj să pui botul la demenţa lui Turcescu” sau „E doar delirul unuia cu creierul atâta şi ... neted” nu constituie o satiră, întrucât nu au caracter critic şi nu priveşte activitatea sa în calitate de jurnalist, ci acest comentariu are caracter jignitor, de natură a-i prejudicia reputaţia şi imaginea.

Or, genul umoristic şi satiric, ca expresie a libertăţii de opinie protejată de articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, permite un grad mai ridicat de exagerare şi chiar de provocare, atât timp cât nu este de natură să prejudicieze imaginea ori reputaţia persoanei.

În aprecierea măsurii luate, Consiliul a ţinut cont de faptul că şi în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a pornit de la faptul că protecţia acordată de art. 10 din Convenţie variază în funcţie de natura discursului şi de scopul urmărit de autorul lui, precum şi de la premiza că ziariştii urmăresc să-şi îndeplinească cu bună credinţă sarcina de a informa opinia publică, nefiind determinaţi, în demersul lor de intenţia de a leza în mod gratuit şi nejustificat reputaţia altor persoane.

Membrii Consiliului consideră că opiniile jurnaliştilor, ale realizatorilor unor emisiuni de tip “pamflet” sunt, în mod obişnuit, subiective, însă, în exprimarea lor aceştia trebuie să ţină cont de faptul că dreptul la viaţă privată a persoanei este la fel de important ca şi dreptul la libera exprimare.

Consiliul reiterează faptul că libertatea de exprimare, ca principiu fundamental al statului de drept, presupune respectarea normelor de drept intern şi internaţional care garantează tuturor persoanelor dreptul de a se manifesta potrivit propriilor opţiuni. Aceste opţiuni nu pot leza, însă, drepturile altor membri ai colectivităţii.

Având în vedere aceste considerente, ţinând cont de faptul că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, ci este limitat de obligaţia corelativă de a nu prejudicia drepturile altor persoane, Consiliul consideră că normele invocate anterior sunt valabile şi se aplică oricărui conţinut audiovizual, fără excepţii şi fără distincţii, precum genul emisiunii.

Faţă de toate aspectele constatate, ţinând cont de criteriile legale de individualizare a sancţiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, membrii Consiliului au propus sancţionarea radiodifuzorului cu amenda în cuantum de 10.000 lei. Supusă la vot, propunerea de amendare a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul dispoziţiilor art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE :

Art. 1 : Radiodifuzorul S.C. ANTENA 3 S.A., titular al licenţei audiovizuale nr. S-TV 76.2/16.12.2003, a deciziei de autorizare nr. 882.0/24.06.2005 şi reautorizare nr. 882.0-1/24.06.2005 pentru postul de televiziune ANTENA 3 - NEWS & CURRENT AFFAIRS, se sancţionează cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor articolelor 30, 32 alin. (1) şi 40 alin. (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 93^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, radiodifuzorul SC ANTENA 3 S.A. are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text :

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune ANTENA 3 cu amendă de 10.000 lei, întrucât, în cadrul unor ediţii ale emisiunii „În gura presei” difuzate în perioada 13 martie – 3 aprilie 2013, domnul Mircea Badea a folosit un limbaj injurios, de natură a afecta demnitatea şi imaginea unor persoane.

Potrivit dispoziţiilor din Codul audiovizualului, radiodifuzorii au obligaţia să respecte drepturile fundamentale ale omului, precum onoarea, reputaţia şi dreptul la propria imagine.”

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.