Digitalizarea in dezbatere publica
de Ioana Avadani Blog de dat cu capul
Hotnews

Ministerul Culturii a pus in dezbatere publica proiectul de lege privind modificarea Legii Audiovizualului, curpinzand amendamentele care pun bazele trecerii al televiziunea digitala. Forma actuala a fost agreata de catre Ministerul Culturii (doar) cu reprezentantii industriei, pornind de la documentul propus de CNA (acela, la randul sau, dezbatut cu reprezentantii industriei si ai societatii civile, in sedinta publica).

CFR Cluj, campioană pe teren, Steaua, lider autoritar în topurile de audienţă
de Petre Barbu
ADEVARUL

Din cele 17 partide dispute în acest retur de elevii lui Marius Lăcătuş, 11 au fost urmărite de peste 900.000 de telespectori în mediul urban

Mizele acestui retur – accesul campioanei în grupele Champions League şi cele patru locuri pentru Cupa UEFA – au ridicat ratingurile partidelor în care au jucat echipele favorite.

Pe 15 decembrie 2007, în a doua etapă a returului, meciul Oţelul Galaţi – Pandurii, transmis de Telesport, înregistra o audienţă medie în urban de 13.000 de telespectatori pe minut (0,1% rating).

Cine să fie interesat, cu zece zile înainte de Crăciun, de această partidă în care se luptau două formaţii fără pretenţii ? Poate doar suporterii înrăiţi ai celor două echipe sau poate nişte microbişti care au stat câteva minute pe staţie, curioşi să afle rezultatul. Partida de la Galaţi a furnizat cea mai slabă audienţă din acest retur.

Pe 8 martie 2008, formaţia Pandurii pierdea pe teren propriu în faţa Stelei (scor 0-1). Meciul a fost urmărit pe Antena 1 de 1.174.000 de telespectatori pe minut în mediul urban (10,3% rating), clasându-se pe locul patru în topul celor mai urmărite confruntări din această primăvară. Citeşte tot articolul

„Anteniştii“ reclamă că au fost păcăliţi de Mitică
Matei Udrea/Floriana Scânteie
EVENIMENTUL ZILEI

Sorin Oancea, vicepreşedinte la Antena 1, invocă lipsa de respect arătată de Liga Profesionistă de Fotbal prin semnarea contractului cu Realitatea. Manevra pare opera „cuplului“ Dumitru Dragomir (şeful LPF) - Sorin Ovidiu Vîntu (patron la Realitatea TV). Dan Voiculescu şi angajaţii de la trustul său de presă încep să simtă, pe propria piele, ce înseamnă să faci afaceri cu Dumitru Dragomir. Totul a început după ce consorţiul Antena 1/RCS a cumpărat, cu o sumă fabuloasă (102 milioane pe trei ani), drepturile TV pentru Liga I la fotbal.

Un purcoi de bani complet neacoperit, comparativ cu veniturile din publicitate, cu valoarea competiţ iei şi cu proasta reputaţie a fotbalului intern. Şefii de la LPF ar fi trebuit să fie în culmea fericirii. N-a fost însă deloc aşa.

Datoria către „SOV“

Părea inexplicabilă reacţia, ţinând cont de profitul cluburilor. Dar Sorin Ovidiu Vîntu tocmai cumpărase Telesport, post apropiat de „Corleone“, la o sumă nejustificat de mare. Conturile între Vîntu şi Dragomir ar fi trebuit să se regleze repede, la licitaţia drepturilor TV ale Ligii I, pe care Realitatea, staţia lui „SOV“, era aşteptată s-o câştige. A urmat însă victoria-surpriză a „anteniştilor“. Citeşte tot articolul

Articole cu acelasi subiect

NewsIn - Realitatea TV a devenit partener oficial al LPF şi va beneficia de reclamă pe posturile concurente

COTIDIANUL - Doze de Realitatea la Antena 1

GARDIANUL - Primul esalon fotbalistic se transforma in Liga I Realitatea TV

JURNALUL NATIONAL - LPF - O nouă bătaie de joc

BUSINESS STANDARD - Liga 1 Realitatea, afacere de 7,3 mil. euro

Plictis tv
Mihail Neamtu
COTIDIANUL

Degradarea spiritului public în România ultimilor ani a atins proporţii spectaculoase.

Specialiştii formaţi la „Ştefan Gheorghiu“ - poeţi, analişti şi lăutari coordonatori de doctorate - ţin pagina întâi. Temele de interes civic se împuţinează, moderatorii rămân la fel de rudimentari, „experţii“ rumegă bovin aceleaşi platitudini, limba română îşi pierde ambasadorii excelenţei, comparaţiile internaţionale au dispărut, imaginaţia jurnaliştilor sărăceşte, lexicul dezbaterii tuşeşte gimnazial. Ca ţară, am intrat în NATO şi UE de câţiva ani buni.

În afara dezbaterilor economice care au un referent palpabil - piaţa şi buzunarul -, discuţiile despre valori şi idei aşteaptă campania de electrificare la sate şi oraşe. Criza din Tibet, deficitul major de alimente pe scară mondială, echilibrele geopolitice din regiune (Kosovo, Turcia sau Rusia), recesiunea economică din SUA, situaţia din Irak şi Iran, conflictul palestinian - acestea nu interesează pe mai nimeni dacă urmăreşti telejurnalele din orice spectru catodic, începând cu PRO TV sau cu Realitatea TV până la Trinitas TV. Citeşte tot articolul

Nume de legendă - Tudor Vornicu
de Oana-Maria Baltoc
JURNALUL NATIONAL

BIOGRAFIE ● Povestea unui om care a făcut istorie în televiziune

Tudor Vornicu, un nume de care istoria TVR este legată fără drept de tăgadă, s-a născut în 1926, exact în anul în care John Logie Baird inventa televizorul. Semn al destinului am putea spune, lucru care reiese şi din cartea biografică închinată marelui om de televiziune de scriitoarea Annie Muscă.

De fel din ţinuturile Vrancei, autoarea a văzut lumina zilei pe meleagurile unde s-a întrupat şi Tudor Vornicu, omul care a fascinat-o încă din copilărie, pe cînd petrecea « reveioanele » în faţa televizorului. Nu a avut onoarea să-l cunoască personal, însă a găsit de cuviinţă să-şi declare admiraţia faţă de geniul lui în paginile unui volum care îi cinsteşte memoria şi îl readuce în amintirea celor care l-au uitat. Annie Muscă a mers în pelerinaj, a păşit pe urmele lăsate în viaţă de Tudor Vornicu, a vorbit cu cei care i-au fost aproape, a dibuit poveşti despre bunici şi străbunici, a regăsit iubirile şi s-a luptat cu nepăsarea unor oameni care aveau măcar datoria să facă mai mult. Puţini ştiu poate, vornicul Tudor, provenit din Angheleştii Vrancei, avea rădăcini în Piemont, una dintre cele mai bogate regiuni din nord-vestul Italiei, prin intermediul bunicului din partea mamei, Guido Gianetti. Bunicul, la rîndul său, este descendentul unei familii însemnate : mama, contesă austriacă, tatăl, fiul unor nobili italieni. Călător pasionat, Guido ajunge în 1986 împreună cu soţia pe meleaguri româneşti, unde se stabileşte la invitaţia prinţesei Mavrocordat. Astfel, Tudor s-a ivit din miezul acestui interesant melanj cultural, motiv pentru care în familia Vornicu se vorbea în italiană, franceză şi română cu egală uşurinţă. Citeşte tot articolul