• ACTUALITATE

TVR declanşează războiul audienţelor
Roxana Dumitru, Doinel Tronaru
EVENIMENTUL ZILEI

Televiziunea publică vrea să dea în judecată firma care măsoară audienţele în România, pe care o bănuieşte de o „măsluire” intenţionată a acestora.

Televiziunea Publică a hotărât, la sfârşitul lunii trecute, să ia atitudine faţă de ceea ce consideră “măsluirea” audienţelor TV de către firma care le livrează în momentul de faţă, Growth for Knowledge (GfK) România. Într-o şedinţă a Comitetului Director al TVR, Alexandru Sassu, preşedintele-director general al Televiziunii Publice, a afirmat că este posibil ca Societatea Română de Televiziune (SRTv) să dea în judecată compania GfK România, pe motiv că audienţele măsurate de aceasta sunt mai mici decât cele reale. Citeşte tot articolul

Pro TV, venituri si profit in scadere
Azi de Antonia Tucheac
BUSINESS STANDARD

Compania Pro TV, care opereaza, printre altele, postul de televiziune Pro TV, liderul pietei de TV din Romania, a raportat in ultimul trimestru din 2008 venituri nete de 77,5 milioane de dolari, in scadere cu aproximativ 2,4% fata de nivelul de 79,4 milioane de dolari inregistrat in perioada similara din 2007. In trimestrul al patrulea din 2008, compania a avut un profit operational in scadere cu aproximativ 16%, de la 35,92 milioane de dolari la 29,9 milioane de dolari. Citeşte tot articolul

Sârbu face profit americanilor
Autor : Andreea Lupu
ADEVARUL

În 2008, CME, care deţine PRO TV SA, a câştigat 1.019 milioane de dolari, însă, în ultimele trei luni, a avut pierderi de 3%. Veniturile companiei Central European Media (CME) au crescut anul trecut cu 22%, chiar dacă grupul a dat semne de slăbiciune în ultimele trei luni ale anului trecut.

În ciuda crizei financiare generale, CME, compania care operează posturi de televiziune în Europa Centrală şi de Est, a încheiat anul 2008 cu o creştere a veniturilor nete de 22%, conform raportului oficial lansat ieri. Citeşte tot articolul

Articole cu acelasi subiect

HotNews.ro - Profitul CME in Romania a crescut cu 20% in 2008, la 111,78 milioane dolari

MEDIAFAX - Profitul EBITDA al CME în România a crescut anul trecut cu 20%, la 112 milioane de dolari

Moment critic pentru publicitatea TV : industria discuta despre rateurile in masurarea audientelor
de Costin Ionescu
HotNews.ro

Consiliul Director al Asociatiei Romane pentru Masurarea Audientelor (ARMA) discuta joi, 25 februarie, pentru a doua oara in tot atatea saptamani, un audit asupra felului cum sunt masurate audientele TV in Romania. Vor mai trece alte cateva zile pana cand piata media din Romania va afla cat de corect au fost masurate audientele de catre GfK Romania, in 2008.

Intarzierile vin in conditiile in care auditul ridica serioase semne de intrebare privind valabilitatea cifrelor de audienta pentru televiziunile romanesti, cifre de care depinde publicitatea alocata pe aceste posturi. Citeşte tot articolul

Trei redactii de la BBC Serviciul Mondial au intrat in greva
de Sorana Mihailescu
HotNews.ro

Greva de 24 de ore in trei redactii ale BBC Mondial din Asia de Sud. Jurnalistii protesteaza fata de mutarea posturilor editoriale cheie in Subcontinentul indian. In opinia lor, propunerea de a muta toata productia de stiri de provenienta hindi, in India, si jumatate din productia de stiri de la Londra, la serviciile Urdu si Nepal, ar putea ameninta independenta editoriala a Serviciului Mondial. Citeşte tot articolul

In prag de alegeri, militia lui Voronin calca in picioare mass-media independente din Republica Moldova
Z.O.
ZIUA

Un grup de politisti a descins miercuri dimineata la sediul postului de televiziune Albasat TV din Nisporeni si l-a retinut pe contabilul institutiei, insa fortele de ordine au refuzat sa prezinte mandatul in virtutea caruia au intreprins aceasta actiune, relateaza NewsIn.

In momentul in care directorul studioului Albasat din Nisporeni, Efim Bardan, le-a cerut politistilor sa-i prezinte mandatul de perchezitie sau de control, acestia au amenintat ca, daca li se refuza accesul in cladire, vor chema echipa trupelor speciale, a declarat Valeriu Saharneanu, directorul holdingului Euronova Media Grup, din care face parte postul Albasat TV. Citeşte tot articolul

CRP, îngrijorat de acţiunile de control la Inform Media
MEDIAFAX
BUCUREŞTI / 14:33, 25.02.2009

Clubul Român de Presă (CRP) este îngrijorat de modul de acţiune al forţelor de ordine la controalele făcute la filialele Inform Media, solicitând ministrului de Interne, Dan Nica analizarea situaţiei şi măsuri în consecinţă.

CRP constată că s-a încercat o extindere a acţiunilor de control dincolo de scopul declarat al verificărilor şi că la filiala Inform Media din Timişoara a fost periclitată desfăşurarea activităţilor redacţionale şi funcţionarea tipografiei. Citeşte tot articolul

• OPINIE

Transparenţa surselor de finanţare în audiovizual şi “excesul de democraţie”
HotNews.ro
Postat in Digitalizare, Info de Ioana Avădani pe 26 February 2009, la ora 12:40 am

Chiar aşa : excesul de democraţie ! Am învăţat-o azi. Profesor mi-a fost Dl. Victor Socaciu, membru în comisia de Arte, Cultură şi Mass-Media a Camerei Deputaţilor, cînd mi-a spus că dorinţa mea (a mea !) de a solicita radiodifuzorilor (prin Legea Audiovizualului) să-şi facă publice bugetul de venituri şi cheltuieli şi contul de pierderi şi profit este excesivă, că publicul nu este interesat de astfel de lucruri, drept pentru care practic un exces de democraţie. Frumos spus !

Pe astfel de argumente - şi altele, care urmează a vi le spune - Comisia a scos din textul legii (Ordonanţă de urgenţă adoptată de cabinetul Tăricenau în ultima sa şedinţă înainte de alegeri, ajunsă acum la discuţii în Parlament) această prevedere. Deci, kaput transparenţa surselor de finanţare, atît cît se putea şi aia… Citeşte tot articolul

Între speranţă şi teamă
Christian Mititelu
EVENIMENTUL ZILEI

În primul său discurs în Congres, Preşedintele Obama a promis că America va ieşi mai puternică din actuala criză. Ar fi bine pentru toată lumea.

Scopul elocuţiunii a fost să insufle optimism după recentele declaraţii sumbre despre starea economiei. Dar şi să dea un avertisment că redresarea implică sacrificii şi asumarea unor responsabilităţi.

Preşedintele a recunoscut că cei peste 700 de mii de miliarde de dolari destinaţi salvării băncilor aflate în dificultate ar putea să nu fie suficienţi. Contribuabilul va trebui să bage din nou mâna în buzunar. Nota de plată va fi mare, dar - spune preşedintele -, dacă guvernul nu face nimic, s-ar putea să fie şi mai mare. Citeşte tot articolul

• INTERVIU

AGERPRES
Interviu Gelu Marian Trandafir
Luni 23 februarie 2009 ; Flux de stiri_Agerpres

Gelu Trandafir : Este inconfortabil sã fii jurnalist în CNA - interviu

Bucureşti, 23 feb /Agerpres/ - Jurnalistul Gelu Trandafir, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei AGERPRES, că este inconfortabil să fii jurnalist în CNA, pentru că eşti obligat să priveşti mereu critic activitatea colegilor de breaslă şi chiar derapajele din meseria pe care o iubeşti şi pe care o practici.

Gelu Trandafir vorbeşte în interviu despre activitatea sa în CNA, despre modul cum este resimţită criza economică în audiovizualul românesc, despre campania electorală din 2009 şi neimplicarea Televiziunii publice, despre dificultăţile cu care se confruntă CNA şi despre problemele de limbaj care pot fi corectate prin ideea de autoreglementare şi de reacţie a ziariştilor.

AGERPRES : Cum caracterizaţi activitatea dumneavoastră în Consiliu din anul 2006, când aţi fost numit, la propunerea preşedintelui României, pentru un mandat de şase ani şi până astăzi. În ce fel de proiecte aţi fost implicat în cei doi ani de mandat ?

Gelu Trandafir : Activitatea de membru CNA presupune a te implica în activităţile instituţiei, dincolo de participările la şedinţele şi deciziile pe rapoartele de monitorizare. În mod mai special m-am ocupat de activitatea de comunicare, în legătură cu site-ul de internet al Consiliului. Ca membru CNA, mi-am asumat responsabilitatea de a ţine permanent legătura cu organizaţiile neguvernamentale, mai ales cu Asociaţia Jurnaliştilor din România, cu care avem deja semnat un protocol, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Agenţia de Monitorizare a Presei. Acestea sunt organizaţiile cu care ne consultăm de fiecare dată când elaborăm norme, decizii care au impact asupra conţinutului audiovizual. De exemplu, în timpul campaniilor electorale trebuie să dăm decizii privind reflectarea acelor campanii electorale în audiovizual şi de fiecare dată ne consultăm cu aceste organizaţii neguvernamentale.

AGERPRES : De ce nu aţi candidat la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului ?

Gelu Trandafir : Nu m-a tentat. Erau candidaţi mai buni şi cu mult mai multă experienţă decât am eu. Sunt jurnalist, am puţină experienţă de administraţie publică. Ioan Onisei este un foarte bun jurist. Este o persoană pe care o cunosc de multă vreme, am lucrat împreună la sfârşitul anilor ’90 şi de aceea eu am susţinut candidatura lui ca vicepreşedinte.

AGERPRES : Cum credeţi că se va resimţi criza economică în audiovizualul românesc şi ce consecinţe va avea ?

Gelu Trandafir : Criza economică este resimţită şi se vede foarte clar din faptul că cele 12 minute de publicitate nu sunt nici pe departe acoperite. Simţim acest lucru şi dintr-o încercare a multor posturi de a stoarce audienţă cu resurse minime, de a obţine audienţă dincolo de respectarea Legii Audiovizuale, a Codului şi a deontologiei jurnalistice. Asistăm la o prăbuşire a calităţii programelor în audiovizual, observabilă în ultimele luni. Jurnaliştii specialişti pe media au constatat acest lucru. Se încearcă stoarcerea punctelor de rating prin aducerea vedetelor porno în timpul zilei la televizor, prin prezentarea patetică şi în exces a momentelor tragice, cum a fost cazul de la Petrila sau moartea handbalistului Marian Cozma. Apoi vedem un ton inchizitorial, care este folosit mai des în relaţiile cu politicul şi o lipsă de imparţialitate a multor jurnalişti care moderează astfel de emisiuni. Am ajuns într-un moment în care situaţia este foarte tensionată. De multe ori nu mai sunt ascultate părerile celor invitaţi în studio pentru expertiza lor sau pentru responsabilitatea lor, ci, practic, sunt chemaţi ca să fie puşi la zid. Sunt generalizări, se pleacă de la cazuri particulare - un accident, faptul că un medic nu şi-a făcut datoria - şi se generalizează la nivelul întregii bresle. Or, eu cred că aceasta este consecinţa încercării de a stoarce puncte de rating cu resurse minime.

AGERPRES : Cum priviţi avalanşa de solicitări de acordare a licenţelor audiovizuale şi cum vedeţi în viitor dezvoltarea pieţei media în România ?

Gelu Trandafir : Sunt multe posturi care solicită emisie prin satelit. Multe sunt, de fapt, proiecte pentru posturi de nişă. Şansele unora de a intra pe cablu sunt minime. Mai ales în această criză s-ar putea ca mulţi să renunţe. Această avalanşă de cereri a fost în special anul trecut, în primăvară-vară, lucrurile s-au mai domolit. Mulţi mizau pe bugete de publicitate pentru televiziuni de nişă care se ocupau, de exemplu, de pescuit şi vânătoare, de imobiliare, turism montan sau bricolaj. Sigur că ambiţiile sunt mari. Sunt foarte mulţi paşi de urmat până să devină funcţională acea licenţă, pe de altă parte să te preia cabliştii şi în mod sigur vor fi mulţi cei care vor renunţa.

AGERPRES : Există numeroase sesizări cu privire la limbajul inadecvat folosit în audiovizual, dar acelaşi limbaj se regăseşte şi în presa scrisă. CNA are în vedere şi eventuale colaborări cu Clubul Român de Presă pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme sau se detaşează complet în presa scrisă ?

Gelu Trandafir : CNA nu se poate implica în presa scrisă. Acolo există mai multă diversitate, nu există un spectru limitat de frecvenţe care să justifice existenţa unui astfel de organism, presa scrisă o cumperi de la tarabă, nu-ţi pătrunde în casă de îndată ce ai deschis televizorul. CNA este o instituţie publică şi are tot interesul - şi este şi în interesul ziariştilor şi al publicului - ca să aibă puteri limitate, un teritoriu strict mărginit, pentru că are de-a face cu o zonă foarte sensibilă, care este libertatea de exprimare. Pe de altă parte, eu cred că această situaţie de criză a credibilităţii jurnalismului în România, a felului în care se face presă ar trebui să fie o preocupare nu neapărat pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, ci în primul rând pentru jurnalişti, fie că sunt în audiovizual, fie că sunt în presa scrisă. Rămân jurnalist, văd acest lucru şi mă preocupă, nu neapărat ca membru al CNA, ci ca om care iubeşte această meserie. Cred că este responsabilitatea jurnaliştilor şi a asociaţiilor din breaslă să se raporteze critic la derapajele majore pe care le vedem în această ultimă perioadă în audiovizual şi în presa scrisă. Există tot felul de discuţii şi la nivel european dacă trebuie organisme de reglementare privind internetul sau presa scrisă. Eu cred că este suficient, deja este foarte mult, dar la fel de important e să existe un spaţiu public cât de cât civilizat în care care să se urmărească informarea publicului, şi nu manipularea lui. Pentru a atinge aceste obiective este nevoie în primul rând de reacţia jurnaliştilor şi de reacţia breslei. Astfel de lucruri nu le rezolvi numai prin instituţii publice sau le rezolvi doar în mică măsură şi cu daune potenţiale mai mari decât beneficiile. Este importantă ideea de autoreglementare şi de reacţie a ziariştilor care sunt preocupaţi de deontologie în faţa derapajelor pe care le constată.

AGERPRES : Ce ne puteţi spune despre proiectul CNA privind jocurile interactive ? Cum credeţi că vor evolua în viitor aceste emisiuni şi ce impact au ele asupra telespectatorilor ?

Gelu Trandafir : Jocurile interactive au fost mutate după ora 22,00 încă din 2007. Problema este că formularea de atunci se referea la jocurile interactive cu premii în bani. Asta nu a însemnat că altfel de premii erau permise. Pur şi simplu, la momentul respectiv, existau numai premii în bani şi trebuia să delimitezi foarte clar domeniul, ce tip de jocuri transmiţi după ora 22,00, pentru că sunt şi concursurile din emisiunile matinale de la radio, care sunt de fapt de autopromovare. Organizatorii au găsit o găselniţă pe la sfârşitul lui 2007 şi au spus că nu mai dau premii în bani, dau premii în obiecte. CNA nu a fost de acord cu acest lucru la momentul respectiv. Au apărut ulterior şi, în cele din urmă, ţinând cont şi de cererile televiziunilor, care au spus că traversează o perioadă de criză financiară, CNA a acceptat ca jocurile cu premii în obiecte să fie difuzate înainte de ora 22,00. Este, din punctul meu de vedere, un pas înapoi faţă de ceea ce stabilisem în 2007. Pe de altă parte, CNA a impus organizatorilor acestor jocuri să anunţe că e vorba de jocuri de noroc, astfel încât telespectatorul să înţeleagă foarte clar că ceea ce vede nu este un concurs de cultură generală, ci un joc de noroc la care nu contează neapărat răspunsurile pe care le dai, ci şansa de a intra în direct.

AGERPRES : În 2008, CNA a monitorizat campaniile pentru alegerile locale şi parlamentare. Au fost făcute presiuni asupra instituţiei ? Consiliul a luat toate măsurile ce s-au impus ?

Gelu Trandafir : Presiuni asupra membrilor nu au existat sau nu ştiu să fi existat în această campanie electorală. Principala problemă a campaniei din 2008 a fost că Parlamentul a acceptat ca această campanie să se desfăşoare pe bani în audiovizual, fără a da şi limitele. Legea vorbea în general de tarif unic pe unitatea de timp şi emisiune, fără a preciza ce poate fi contra cost şi ce nu. Noi am considerat că emisiunile de dezbateri nu pot fi contra cost, că accesul la aceste emisiuni nu trebuie condiţionat financiar, organizarea unei dezbateri sau difuzarea unei ştiri fiind un demers jurnalistic al postului, de informare corectă. Formularea vagă din Legea votului uninominal ne-a pus într-o situaţie dificilă, pentru că unele posturi au înţeles şi au susţinut că e vorba şi de emisiuni de dezbatere şi a existat această suspiciune că emisiunile de dezbatere au fost organizate pe bani. Ideea de a cumpăra participarea unui candidat într-o emisiune de dezbatere nu susţine deloc informarea corectă. Ca telespectator, trebuie să ştii la ce te uiţi - te uiţi la o dezbatere care este sponsorizată de partid sau te uiţi la un demers jurnalistic adevărat al postului, în dorinţa de a da o informare corectă ? Din punctul meu de vedere, dacă se va menţine publicitatea politică pe bani, aceasta trebuie strict mărginită la cumpărarea de către partide de spaţiu de emisie, aşa cum cumperi publicitate, spaţiu pe care partidele difuzează producţiile lor audiovizuale. Este cu totul discutabilă ideea de a-ţi cumpăra participarea într-o emisiune consacrată a postului, ca lumea să rămână în aceeaşi confuzie, să nu ştie dacă acele emisiuni sunt pe bani sau nu. Din această confuzie vor avea toţi de pierdut.

AGERPRES : Cum comentaţi neimplicarea Televiziunii publice în campania pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2008 ?

Gelu Trandafir : Nu ştiu dacă a existat la nivel european vreun caz în care un post public de televiziune să nu fi acoperit la ştiri, cu resurse proprii, campania electorală. Televiziunea publică în mod evident nu şi-a îndeplinit misiunea de post public. Din punctul meu de vedere posturile private şi-au asumat într-o mai mare măsură o misiune publică decât TVR. Cu atât mai ciudat mi s-a părut că televiziunea publică, după ce a refuzat de-a lungul întregii campanii, în ciuda a doua sesizări ale CNA, să realizeze ştiri privind mersul campaniei electorale, a difuzat în penultima zi de campanie un sondaj care-l dădea pe unul dintre candidaţi drept preferat la funcţia de prim-ministru. O situaţie asemănătoare am întâlnit şi în 2007, la referendumul pentru votul uninominal, când timp de două săptămâni Televiziunea publică a refuzat, pur şi simplu, în ciuda insistenţelor Consiliului, să organizeze dezbateri privind votul uninominal. Practic, jumătate din campania respectivă a fost boicotată de TVR.

AGERPRES : Mulţi privesc CNA ca pe un for care doar monitorizează şi amendează greşelile din audiovizual. Cum poate scăpa CNA de această etichetă de “judecător suprem” ?

Gelu Trandafir : Nu poate scăpa, pentru că până la urmă ceea ce iese public din şedinţele noastre sunt deciziile de sancţionare. Sunt o mulţime de sesizări în care CNA constată că nu au fost abateri de la legislaţia audiovizuală, dar despre acestea nu se face vorbire.

AGERPRES : Credeţi că amenzile date de CNA strică imaginea vreunei televiziuni ?

Gelu Trandafir : Am impresia că, din păcate, unor posturi nu le mai pasă deloc de consecinţele obligaţiei de a prezenta pe ecran textul sancţiunii decise de CNA. Este o impresie bazată pe observaţia că deşi unele abateri sunt sancţionate iar posturile sunt expuse public, aceleaşi abateri se repetă. Asta mă face să cred că unora, pur şi simplu, nu le mai pasă de aceste sancţiuni, din moment ce repetă aceleaşi încălcări ale Codului, ale legii la o săptămână sau la două săptămâni după ce primesc sancţiunile. CNA a dat foarte multe sancţiuni anul trecut pe limbaj injurios, pe instigare la violenţă, protecţia demnităţii umane. Este destul de descurajant să vezi că un post sancţionat pentru o încălcare flagrantă a Codului sau legii repetă aceeaşi încălcare.

AGERPRES : Cum priviţi presa românească acum, când vă aflaţi de cealaltă parte a baricadei ?

Gelu Trandafir : Este inconfortabil să fii jurnalist în CNA, eşti obligat, într-un fel, să priveşti mereu critic activitatea colegilor de breaslă şi derapajele din meseria pe care o iubeşti. Este deprimant să fii nevoit să vezi numai ce este rău. Practic, aici te confrunţi cu cazurile cele mai problematice, derapajele evidente. Dacă ar exista o conştiinţă de breaslă mai mare, care a existat înainte, conştientizarea faptului că sunt lucruri care nu se fac, nu pentru că ele sunt interzise de Cod sau de lege, ci pentru că, pur şi simplu, nu se fac, dacă breasla jurnaliştilor ar sancţiona derapajele, atunci nici CNA nu ar fi pus în situaţia de a suprareglementa, nici n-ar avea tentaţia şi nici n-ar fi împins să dea sancţiuni atât de des, cum a ajuns să dea în ultima vreme. Şi mă refer la o nemulţumire crescândă a publicului, pe care am perceput-o, faţă de calitatea programelor, de prestaţia jurnaliştilor, de tonul inchizitorial, de generalizări, de limbajul violent, de cazuri în care se calcă în picioare demnitatea umană, de lipsă de respect pentru viaţa privată. Este destul de neplăcut ca jurnalist să fii în CNA şi să vezi că de atâtea ori sunt batjocorite normele deontologice care ghidează această meserie. Pe de altă parte, cred că este şi în interesul industriei ca să se respecte aceste reguli, convenite de comun acord, nu impuse din exterior. Dacă aceste reguli sunt încălcate în mod flagrant şi cu impunitate, nu mai există o competiţie corectă între posturi, cei care încalcă regulile jocului vor avea de câştigat. AGERPRES/(Florentina Simion)

• DIVERSE

Vadim în flăcări
Simona Tache
COTIDIANUL

Am nimerit pe Antena 2 într-o seară, chiar cånd era Mihaela Tatu la serviciu.

Am salutat-o (ea nu m-a salutat pentru că nu m-a auzit), după care mi-a atras atenţia titlul respectivei ediţii : « Doi artişti de top ». Hmm, interesant, mi-am zis şi am început să mă uit atent, să văd care erau artiştii de top. Nu am reuşit să-i identific. M-am holbat din nou. Nici un artist de top. Măi, să fie… Am început să mă întreb despre cine-ar putea fi vorba. Citeşte tot articolul

Bursierii Focus vor să devină jurnalişti de televiziune
Autor : Mihaela Dima
ADEVARUL

Ionela, Iulian şi Daniel şi-au dorit să lucreze în televiziune. Prin intermediul Burselor Focus, cei trei şi-au împlinit visul.

Toţi trei au aflat de Bursele Focus de la radio sau de la televizor. Au trimis câte un text, au participat la un interviu cu cei de la Prima TV şi, la final, au fost aleşi din peste 800 de candidaţi.

„Televiziunea m-a ales pe mine. Prin acest concurs mi s-a dat ocazia să-mi dau seama ce vreau să fac”, spune Ionela, care de mică a fost pasionată de scris. Citeşte tot articolul

“N-ai cu cine ! Nişte ţărani !”, reclama anului 2008, după cititorii iqads
PAGINA DE MEDIA

Cava d’Oro - Le Birt este reclama anului 2008, după votul membrilor comunităţii iqads. Spotul produs de agenţia Papaya Advertising, care a dat replica “N-ai cu cine ! Nişte ţărani !” a obţinut cel mai bun scor. Clasamentul spoturilor a fost făcut pe baza a 13.358 de voturi. Citeşte tot articolul