• ACTUALITATE

TVR declanşează războiul audienţelor
Roxana Dumitru, Doinel Tronaru
EVENIMENTUL ZILEI

Televiziunea publică vrea să dea în judecată firma care măsoară audienÅ£ele în România, pe care o bănuieÅŸte de o „măsluire” intenÅ£ionată a acestora.

Televiziunea Publică a hotărât, la sfârÅŸitul lunii trecute, să ia atitudine faţă de ceea ce consideră “măsluirea” audienÅ£elor TV de către firma care le livrează în momentul de faţă, Growth for Knowledge (GfK) România. ÃŽntr-o ÅŸedinţă a Comitetului Director al TVR, Alexandru Sassu, preÅŸedintele-director general al Televiziunii Publice, a afirmat că este posibil ca Societatea Română de Televiziune (SRTv) să dea în judecată compania GfK România, pe motiv că audienÅ£ele măsurate de aceasta sunt mai mici decât cele reale. CiteÅŸte tot articolul

Pro TV, venituri si profit in scadere
Azi de Antonia Tucheac
BUSINESS STANDARD

Compania Pro TV, care opereaza, printre altele, postul de televiziune Pro TV, liderul pietei de TV din Romania, a raportat in ultimul trimestru din 2008 venituri nete de 77,5 milioane de dolari, in scadere cu aproximativ 2,4% fata de nivelul de 79,4 milioane de dolari inregistrat in perioada similara din 2007. In trimestrul al patrulea din 2008, compania a avut un profit operational in scadere cu aproximativ 16%, de la 35,92 milioane de dolari la 29,9 milioane de dolari. CiteÅŸte tot articolul

Sârbu face profit americanilor
Autor : Andreea Lupu
ADEVARUL

În 2008, CME, care deţine PRO TV SA, a câştigat 1.019 milioane de dolari, însă, în ultimele trei luni, a avut pierderi de 3%. Veniturile companiei Central European Media (CME) au crescut anul trecut cu 22%, chiar dacă grupul a dat semne de slăbiciune în ultimele trei luni ale anului trecut.

În ciuda crizei financiare generale, CME, compania care operează posturi de televiziune în Europa Centrală şi de Est, a încheiat anul 2008 cu o creştere a veniturilor nete de 22%, conform raportului oficial lansat ieri. Citeşte tot articolul

Articole cu acelasi subiect

HotNews.ro - Profitul CME in Romania a crescut cu 20% in 2008, la 111,78 milioane dolari

MEDIAFAX - Profitul EBITDA al CME în România a crescut anul trecut cu 20%, la 112 milioane de dolari

Moment critic pentru publicitatea TV : industria discuta despre rateurile in masurarea audientelor
de Costin Ionescu
HotNews.ro

Consiliul Director al Asociatiei Romane pentru Masurarea Audientelor (ARMA) discuta joi, 25 februarie, pentru a doua oara in tot atatea saptamani, un audit asupra felului cum sunt masurate audientele TV in Romania. Vor mai trece alte cateva zile pana cand piata media din Romania va afla cat de corect au fost masurate audientele de catre GfK Romania, in 2008.

Intarzierile vin in conditiile in care auditul ridica serioase semne de intrebare privind valabilitatea cifrelor de audienta pentru televiziunile romanesti, cifre de care depinde publicitatea alocata pe aceste posturi. CiteÅŸte tot articolul

Trei redactii de la BBC Serviciul Mondial au intrat in greva
de Sorana Mihailescu
HotNews.ro

Greva de 24 de ore in trei redactii ale BBC Mondial din Asia de Sud. Jurnalistii protesteaza fata de mutarea posturilor editoriale cheie in Subcontinentul indian. In opinia lor, propunerea de a muta toata productia de stiri de provenienta hindi, in India, si jumatate din productia de stiri de la Londra, la serviciile Urdu si Nepal, ar putea ameninta independenta editoriala a Serviciului Mondial. CiteÅŸte tot articolul

In prag de alegeri, militia lui Voronin calca in picioare mass-media independente din Republica Moldova
Z.O.
ZIUA

Un grup de politisti a descins miercuri dimineata la sediul postului de televiziune Albasat TV din Nisporeni si l-a retinut pe contabilul institutiei, insa fortele de ordine au refuzat sa prezinte mandatul in virtutea caruia au intreprins aceasta actiune, relateaza NewsIn.

In momentul in care directorul studioului Albasat din Nisporeni, Efim Bardan, le-a cerut politistilor sa-i prezinte mandatul de perchezitie sau de control, acestia au amenintat ca, daca li se refuza accesul in cladire, vor chema echipa trupelor speciale, a declarat Valeriu Saharneanu, directorul holdingului Euronova Media Grup, din care face parte postul Albasat TV. CiteÅŸte tot articolul

CRP, îngrijorat de acţiunile de control la Inform Media
MEDIAFAX
BUCUREÅžTI / 14:33, 25.02.2009

Clubul Român de Presă (CRP) este îngrijorat de modul de acţiune al forţelor de ordine la controalele făcute la filialele Inform Media, solicitând ministrului de Interne, Dan Nica analizarea situaţiei şi măsuri în consecinţă.

CRP constată că s-a încercat o extindere a acţiunilor de control dincolo de scopul declarat al verificărilor şi că la filiala Inform Media din Timişoara a fost periclitată desfăşurarea activităţilor redacţionale şi funcţionarea tipografiei. Citeşte tot articolul

• OPINIE

TransparenÅ£a surselor de finanÅ£are în audiovizual ÅŸi “excesul de democraÅ£ie”
HotNews.ro
Postat in Digitalizare, Info de Ioana Avădani pe 26 February 2009, la ora 12:40 am

Chiar aÅŸa : excesul de democraÅ£ie ! Am învăţat-o azi. Profesor mi-a fost Dl. Victor Socaciu, membru în comisia de Arte, Cultură ÅŸi Mass-Media a Camerei DeputaÅ£ilor, cînd mi-a spus că dorinÅ£a mea (a mea !) de a solicita radiodifuzorilor (prin Legea Audiovizualului) să-ÅŸi facă publice bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli ÅŸi contul de pierderi ÅŸi profit este excesivă, că publicul nu este interesat de astfel de lucruri, drept pentru care practic un exces de democraÅ£ie. Frumos spus !

Pe astfel de argumente - şi altele, care urmează a vi le spune - Comisia a scos din textul legii (Ordonanţă de urgenţă adoptată de cabinetul Tăricenau în ultima sa şedinţă înainte de alegeri, ajunsă acum la discuţii în Parlament) această prevedere. Deci, kaput transparenţa surselor de finanţare, atît cît se putea şi aia… Citeşte tot articolul

Între speranţă şi teamă
Christian Mititelu
EVENIMENTUL ZILEI

În primul său discurs în Congres, Preşedintele Obama a promis că America va ieşi mai puternică din actuala criză. Ar fi bine pentru toată lumea.

Scopul elocuţiunii a fost să insufle optimism după recentele declaraţii sumbre despre starea economiei. Dar şi să dea un avertisment că redresarea implică sacrificii şi asumarea unor responsabilităţi.

PreÅŸedintele a recunoscut că cei peste 700 de mii de miliarde de dolari destinaÅ£i salvării băncilor aflate în dificultate ar putea să nu fie suficienÅ£i. Contribuabilul va trebui să bage din nou mâna în buzunar. Nota de plată va fi mare, dar - spune preÅŸedintele -, dacă guvernul nu face nimic, s-ar putea să fie ÅŸi mai mare. CiteÅŸte tot articolul

• INTERVIU

AGERPRES
Interviu Gelu Marian Trandafir
Luni 23 februarie 2009 ; Flux de stiri_Agerpres

Gelu Trandafir : Este inconfortabil sã fii jurnalist în CNA - interviu

Bucureşti, 23 feb /Agerpres/ - Jurnalistul Gelu Trandafir, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei AGERPRES, că este inconfortabil să fii jurnalist în CNA, pentru că eşti obligat să priveşti mereu critic activitatea colegilor de breaslă şi chiar derapajele din meseria pe care o iubeşti şi pe care o practici.

Gelu Trandafir vorbeşte în interviu despre activitatea sa în CNA, despre modul cum este resimţită criza economică în audiovizualul românesc, despre campania electorală din 2009 şi neimplicarea Televiziunii publice, despre dificultăţile cu care se confruntă CNA şi despre problemele de limbaj care pot fi corectate prin ideea de autoreglementare şi de reacţie a ziariştilor.

AGERPRES : Cum caracterizaÅ£i activitatea dumneavoastră în Consiliu din anul 2006, când aÅ£i fost numit, la propunerea preÅŸedintelui României, pentru un mandat de ÅŸase ani ÅŸi până astăzi. ÃŽn ce fel de proiecte aÅ£i fost implicat în cei doi ani de mandat ?

Gelu Trandafir : Activitatea de membru CNA presupune a te implica în activităţile instituÅ£iei, dincolo de participările la ÅŸedinÅ£ele ÅŸi deciziile pe rapoartele de monitorizare. ÃŽn mod mai special m-am ocupat de activitatea de comunicare, în legătură cu site-ul de internet al Consiliului. Ca membru CNA, mi-am asumat responsabilitatea de a Å£ine permanent legătura cu organizaÅ£iile neguvernamentale, mai ales cu AsociaÅ£ia JurnaliÅŸtilor din România, cu care avem deja semnat un protocol, Centrul pentru Jurnalism Independent ÅŸi AgenÅ£ia de Monitorizare a Presei. Acestea sunt organizaÅ£iile cu care ne consultăm de fiecare dată când elaborăm norme, decizii care au impact asupra conÅ£inutului audiovizual. De exemplu, în timpul campaniilor electorale trebuie să dăm decizii privind reflectarea acelor campanii electorale în audiovizual ÅŸi de fiecare dată ne consultăm cu aceste organizaÅ£ii neguvernamentale.

AGERPRES : De ce nu aÅ£i candidat la funcÅ£ia de vicepreÅŸedinte al Consiliului NaÅ£ional al Audiovizualului ?

Gelu Trandafir : Nu m-a tentat. Erau candidaÅ£i mai buni ÅŸi cu mult mai multă experienţă decât am eu. Sunt jurnalist, am puÅ£ină experienţă de administraÅ£ie publică. Ioan Onisei este un foarte bun jurist. Este o persoană pe care o cunosc de multă vreme, am lucrat împreună la sfârÅŸitul anilor ’90 ÅŸi de aceea eu am susÅ£inut candidatura lui ca vicepreÅŸedinte.

AGERPRES : Cum credeÅ£i că se va resimÅ£i criza economică în audiovizualul românesc ÅŸi ce consecinÅ£e va avea ?

Gelu Trandafir : Criza economică este resimÅ£ită ÅŸi se vede foarte clar din faptul că cele 12 minute de publicitate nu sunt nici pe departe acoperite. SimÅ£im acest lucru ÅŸi dintr-o încercare a multor posturi de a stoarce audienţă cu resurse minime, de a obÅ£ine audienţă dincolo de respectarea Legii Audiovizuale, a Codului ÅŸi a deontologiei jurnalistice. Asistăm la o prăbuÅŸire a calităţii programelor în audiovizual, observabilă în ultimele luni. JurnaliÅŸtii specialiÅŸti pe media au constatat acest lucru. Se încearcă stoarcerea punctelor de rating prin aducerea vedetelor porno în timpul zilei la televizor, prin prezentarea patetică ÅŸi în exces a momentelor tragice, cum a fost cazul de la Petrila sau moartea handbalistului Marian Cozma. Apoi vedem un ton inchizitorial, care este folosit mai des în relaÅ£iile cu politicul ÅŸi o lipsă de imparÅ£ialitate a multor jurnaliÅŸti care moderează astfel de emisiuni. Am ajuns într-un moment în care situaÅ£ia este foarte tensionată. De multe ori nu mai sunt ascultate părerile celor invitaÅ£i în studio pentru expertiza lor sau pentru responsabilitatea lor, ci, practic, sunt chemaÅ£i ca să fie puÅŸi la zid. Sunt generalizări, se pleacă de la cazuri particulare - un accident, faptul că un medic nu ÅŸi-a făcut datoria - ÅŸi se generalizează la nivelul întregii bresle. Or, eu cred că aceasta este consecinÅ£a încercării de a stoarce puncte de rating cu resurse minime.

AGERPRES : Cum priviÅ£i avalanÅŸa de solicitări de acordare a licenÅ£elor audiovizuale ÅŸi cum vedeÅ£i în viitor dezvoltarea pieÅ£ei media în România ?

Gelu Trandafir : Sunt multe posturi care solicită emisie prin satelit. Multe sunt, de fapt, proiecte pentru posturi de nişă. Åžansele unora de a intra pe cablu sunt minime. Mai ales în această criză s-ar putea ca mulÅ£i să renunÅ£e. Această avalanşă de cereri a fost în special anul trecut, în primăvară-vară, lucrurile s-au mai domolit. MulÅ£i mizau pe bugete de publicitate pentru televiziuni de nişă care se ocupau, de exemplu, de pescuit ÅŸi vânătoare, de imobiliare, turism montan sau bricolaj. Sigur că ambiÅ£iile sunt mari. Sunt foarte mulÅ£i paÅŸi de urmat până să devină funcÅ£ională acea licenţă, pe de altă parte să te preia cabliÅŸtii ÅŸi în mod sigur vor fi mulÅ£i cei care vor renunÅ£a.

AGERPRES : Există numeroase sesizări cu privire la limbajul inadecvat folosit în audiovizual, dar acelaÅŸi limbaj se regăseÅŸte ÅŸi în presa scrisă. CNA are în vedere ÅŸi eventuale colaborări cu Clubul Român de Presă pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme sau se detaÅŸează complet în presa scrisă ?

Gelu Trandafir : CNA nu se poate implica în presa scrisă. Acolo există mai multă diversitate, nu există un spectru limitat de frecvenÅ£e care să justifice existenÅ£a unui astfel de organism, presa scrisă o cumperi de la tarabă, nu-Å£i pătrunde în casă de îndată ce ai deschis televizorul. CNA este o instituÅ£ie publică ÅŸi are tot interesul - ÅŸi este ÅŸi în interesul ziariÅŸtilor ÅŸi al publicului - ca să aibă puteri limitate, un teritoriu strict mărginit, pentru că are de-a face cu o zonă foarte sensibilă, care este libertatea de exprimare. Pe de altă parte, eu cred că această situaÅ£ie de criză a credibilităţii jurnalismului în România, a felului în care se face presă ar trebui să fie o preocupare nu neapărat pentru Consiliul NaÅ£ional al Audiovizualului, ci în primul rând pentru jurnaliÅŸti, fie că sunt în audiovizual, fie că sunt în presa scrisă. Rămân jurnalist, văd acest lucru ÅŸi mă preocupă, nu neapărat ca membru al CNA, ci ca om care iubeÅŸte această meserie. Cred că este responsabilitatea jurnaliÅŸtilor ÅŸi a asociaÅ£iilor din breaslă să se raporteze critic la derapajele majore pe care le vedem în această ultimă perioadă în audiovizual ÅŸi în presa scrisă. Există tot felul de discuÅ£ii ÅŸi la nivel european dacă trebuie organisme de reglementare privind internetul sau presa scrisă. Eu cred că este suficient, deja este foarte mult, dar la fel de important e să existe un spaÅ£iu public cât de cât civilizat în care care să se urmărească informarea publicului, ÅŸi nu manipularea lui. Pentru a atinge aceste obiective este nevoie în primul rând de reacÅ£ia jurnaliÅŸtilor ÅŸi de reacÅ£ia breslei. Astfel de lucruri nu le rezolvi numai prin instituÅ£ii publice sau le rezolvi doar în mică măsură ÅŸi cu daune potenÅ£iale mai mari decât beneficiile. Este importantă ideea de autoreglementare ÅŸi de reacÅ£ie a ziariÅŸtilor care sunt preocupaÅ£i de deontologie în faÅ£a derapajelor pe care le constată.

AGERPRES : Ce ne puteÅ£i spune despre proiectul CNA privind jocurile interactive ? Cum credeÅ£i că vor evolua în viitor aceste emisiuni ÅŸi ce impact au ele asupra telespectatorilor ?

Gelu Trandafir : Jocurile interactive au fost mutate după ora 22,00 încă din 2007. Problema este că formularea de atunci se referea la jocurile interactive cu premii în bani. Asta nu a însemnat că altfel de premii erau permise. Pur ÅŸi simplu, la momentul respectiv, existau numai premii în bani ÅŸi trebuia să delimitezi foarte clar domeniul, ce tip de jocuri transmiÅ£i după ora 22,00, pentru că sunt ÅŸi concursurile din emisiunile matinale de la radio, care sunt de fapt de autopromovare. Organizatorii au găsit o găselniţă pe la sfârÅŸitul lui 2007 ÅŸi au spus că nu mai dau premii în bani, dau premii în obiecte. CNA nu a fost de acord cu acest lucru la momentul respectiv. Au apărut ulterior ÅŸi, în cele din urmă, Å£inând cont ÅŸi de cererile televiziunilor, care au spus că traversează o perioadă de criză financiară, CNA a acceptat ca jocurile cu premii în obiecte să fie difuzate înainte de ora 22,00. Este, din punctul meu de vedere, un pas înapoi faţă de ceea ce stabilisem în 2007. Pe de altă parte, CNA a impus organizatorilor acestor jocuri să anunÅ£e că e vorba de jocuri de noroc, astfel încât telespectatorul să înÅ£eleagă foarte clar că ceea ce vede nu este un concurs de cultură generală, ci un joc de noroc la care nu contează neapărat răspunsurile pe care le dai, ci ÅŸansa de a intra în direct.

AGERPRES : ÃŽn 2008, CNA a monitorizat campaniile pentru alegerile locale ÅŸi parlamentare. Au fost făcute presiuni asupra instituÅ£iei ? Consiliul a luat toate măsurile ce s-au impus ?

Gelu Trandafir : Presiuni asupra membrilor nu au existat sau nu ÅŸtiu să fi existat în această campanie electorală. Principala problemă a campaniei din 2008 a fost că Parlamentul a acceptat ca această campanie să se desfăşoare pe bani în audiovizual, fără a da ÅŸi limitele. Legea vorbea în general de tarif unic pe unitatea de timp ÅŸi emisiune, fără a preciza ce poate fi contra cost ÅŸi ce nu. Noi am considerat că emisiunile de dezbateri nu pot fi contra cost, că accesul la aceste emisiuni nu trebuie condiÅ£ionat financiar, organizarea unei dezbateri sau difuzarea unei ÅŸtiri fiind un demers jurnalistic al postului, de informare corectă. Formularea vagă din Legea votului uninominal ne-a pus într-o situaÅ£ie dificilă, pentru că unele posturi au înÅ£eles ÅŸi au susÅ£inut că e vorba ÅŸi de emisiuni de dezbatere ÅŸi a existat această suspiciune că emisiunile de dezbatere au fost organizate pe bani. Ideea de a cumpăra participarea unui candidat într-o emisiune de dezbatere nu susÅ£ine deloc informarea corectă. Ca telespectator, trebuie să ÅŸtii la ce te uiÅ£i - te uiÅ£i la o dezbatere care este sponsorizată de partid sau te uiÅ£i la un demers jurnalistic adevărat al postului, în dorinÅ£a de a da o informare corectă ? Din punctul meu de vedere, dacă se va menÅ£ine publicitatea politică pe bani, aceasta trebuie strict mărginită la cumpărarea de către partide de spaÅ£iu de emisie, aÅŸa cum cumperi publicitate, spaÅ£iu pe care partidele difuzează producÅ£iile lor audiovizuale. Este cu totul discutabilă ideea de a-Å£i cumpăra participarea într-o emisiune consacrată a postului, ca lumea să rămână în aceeaÅŸi confuzie, să nu ÅŸtie dacă acele emisiuni sunt pe bani sau nu. Din această confuzie vor avea toÅ£i de pierdut.

AGERPRES : Cum comentaÅ£i neimplicarea Televiziunii publice în campania pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2008 ?

Gelu Trandafir : Nu ÅŸtiu dacă a existat la nivel european vreun caz în care un post public de televiziune să nu fi acoperit la ÅŸtiri, cu resurse proprii, campania electorală. Televiziunea publică în mod evident nu ÅŸi-a îndeplinit misiunea de post public. Din punctul meu de vedere posturile private ÅŸi-au asumat într-o mai mare măsură o misiune publică decât TVR. Cu atât mai ciudat mi s-a părut că televiziunea publică, după ce a refuzat de-a lungul întregii campanii, în ciuda a doua sesizări ale CNA, să realizeze ÅŸtiri privind mersul campaniei electorale, a difuzat în penultima zi de campanie un sondaj care-l dădea pe unul dintre candidaÅ£i drept preferat la funcÅ£ia de prim-ministru. O situaÅ£ie asemănătoare am întâlnit ÅŸi în 2007, la referendumul pentru votul uninominal, când timp de două săptămâni Televiziunea publică a refuzat, pur ÅŸi simplu, în ciuda insistenÅ£elor Consiliului, să organizeze dezbateri privind votul uninominal. Practic, jumătate din campania respectivă a fost boicotată de TVR.

AGERPRES : MulÅ£i privesc CNA ca pe un for care doar monitorizează ÅŸi amendează greÅŸelile din audiovizual. Cum poate scăpa CNA de această etichetă de “judecător suprem” ?

Gelu Trandafir : Nu poate scăpa, pentru că până la urmă ceea ce iese public din ÅŸedinÅ£ele noastre sunt deciziile de sancÅ£ionare. Sunt o mulÅ£ime de sesizări în care CNA constată că nu au fost abateri de la legislaÅ£ia audiovizuală, dar despre acestea nu se face vorbire.

AGERPRES : CredeÅ£i că amenzile date de CNA strică imaginea vreunei televiziuni ?

Gelu Trandafir : Am impresia că, din păcate, unor posturi nu le mai pasă deloc de consecinÅ£ele obligaÅ£iei de a prezenta pe ecran textul sancÅ£iunii decise de CNA. Este o impresie bazată pe observaÅ£ia că deÅŸi unele abateri sunt sancÅ£ionate iar posturile sunt expuse public, aceleaÅŸi abateri se repetă. Asta mă face să cred că unora, pur ÅŸi simplu, nu le mai pasă de aceste sancÅ£iuni, din moment ce repetă aceleaÅŸi încălcări ale Codului, ale legii la o săptămână sau la două săptămâni după ce primesc sancÅ£iunile. CNA a dat foarte multe sancÅ£iuni anul trecut pe limbaj injurios, pe instigare la violenţă, protecÅ£ia demnităţii umane. Este destul de descurajant să vezi că un post sancÅ£ionat pentru o încălcare flagrantă a Codului sau legii repetă aceeaÅŸi încălcare.

AGERPRES : Cum priviÅ£i presa românească acum, când vă aflaÅ£i de cealaltă parte a baricadei ?

Gelu Trandafir : Este inconfortabil să fii jurnalist în CNA, eÅŸti obligat, într-un fel, să priveÅŸti mereu critic activitatea colegilor de breaslă ÅŸi derapajele din meseria pe care o iubeÅŸti. Este deprimant să fii nevoit să vezi numai ce este rău. Practic, aici te confrunÅ£i cu cazurile cele mai problematice, derapajele evidente. Dacă ar exista o conÅŸtiinţă de breaslă mai mare, care a existat înainte, conÅŸtientizarea faptului că sunt lucruri care nu se fac, nu pentru că ele sunt interzise de Cod sau de lege, ci pentru că, pur ÅŸi simplu, nu se fac, dacă breasla jurnaliÅŸtilor ar sancÅ£iona derapajele, atunci nici CNA nu ar fi pus în situaÅ£ia de a suprareglementa, nici n-ar avea tentaÅ£ia ÅŸi nici n-ar fi împins să dea sancÅ£iuni atât de des, cum a ajuns să dea în ultima vreme. Åži mă refer la o nemulÅ£umire crescândă a publicului, pe care am perceput-o, faţă de calitatea programelor, de prestaÅ£ia jurnaliÅŸtilor, de tonul inchizitorial, de generalizări, de limbajul violent, de cazuri în care se calcă în picioare demnitatea umană, de lipsă de respect pentru viaÅ£a privată. Este destul de neplăcut ca jurnalist să fii în CNA ÅŸi să vezi că de atâtea ori sunt batjocorite normele deontologice care ghidează această meserie. Pe de altă parte, cred că este ÅŸi în interesul industriei ca să se respecte aceste reguli, convenite de comun acord, nu impuse din exterior. Dacă aceste reguli sunt încălcate în mod flagrant ÅŸi cu impunitate, nu mai există o competiÅ£ie corectă între posturi, cei care încalcă regulile jocului vor avea de câştigat. AGERPRES/(Florentina Simion)

• DIVERSE

Vadim în flăcări
Simona Tache
COTIDIANUL

Am nimerit pe Antena 2 într-o seară, chiar cånd era Mihaela Tatu la serviciu.

Am salutat-o (ea nu m-a salutat pentru că nu m-a auzit), după care mi-a atras atenÅ£ia titlul respectivei ediÅ£ii : « Doi artiÅŸti de top ». Hmm, interesant, mi-am zis ÅŸi am început să mă uit atent, să văd care erau artiÅŸtii de top. Nu am reuÅŸit să-i identific. M-am holbat din nou. Nici un artist de top. Măi, să fie… Am început să mă întreb despre cine-ar putea fi vorba. CiteÅŸte tot articolul

Bursierii Focus vor să devină jurnalişti de televiziune
Autor : Mihaela Dima
ADEVARUL

Ionela, Iulian şi Daniel şi-au dorit să lucreze în televiziune. Prin intermediul Burselor Focus, cei trei şi-au împlinit visul.

Toţi trei au aflat de Bursele Focus de la radio sau de la televizor. Au trimis câte un text, au participat la un interviu cu cei de la Prima TV şi, la final, au fost aleşi din peste 800 de candidaţi.

„Televiziunea m-a ales pe mine. Prin acest concurs mi s-a dat ocazia să-mi dau seama ce vreau să fac”, spune Ionela, care de mică a fost pasionată de scris. CiteÅŸte tot articolul

“N-ai cu cine ! NiÅŸte ţărani !”, reclama anului 2008, după cititorii iqads
PAGINA DE MEDIA

Cava d’Oro - Le Birt este reclama anului 2008, după votul membrilor comunităţii iqads. Spotul produs de agenÅ£ia Papaya Advertising, care a dat replica “N-ai cu cine ! NiÅŸte ţărani !” a obÅ£inut cel mai bun scor. Clasamentul spoturilor a fost făcut pe baza a 13.358 de voturi. CiteÅŸte tot articolul