Evenimentele prezentate pe larg în jurnalele de actualităţi au avut loc de fapt în urmă cu opt, respectiv doi ani.

Astfel, o tânără s-a fotografiat în urma cu opt ani în ipostaze sexy alături de nişte prietene, într-un cadru privat. Între timp a devenit poliţistă. Superiorii săi spun că are o conduită profesională ireproşabilă, că este căsătorită şi are un copil. Fotografiile sexi, realizate cu mult timp înainte ca femeia să devină poliţist, au fost publicate de un tabloid, iar de aici subiectul a ajuns în jurnalele de ştiri ale unor televiziuni importante. Şeful Poliţiei Capitalei, Marian Tutilescu, a declarat că pozele “nu au conotaţie penală, ci morală” şi că ar fi vorba de “un litigiu asupra unui imobil”, fotografiile respective ajungând „în posesia unei persoane care vrea să o şantajeze“ pe poliţistă.

Al doilea caz discutat de către CNA este cel al imaginilor postate pe youtube şi preluate ulterior de televiziuni cu dansul provocator al unei profesoare care s-a dat în spectacol în faţa colegilor la o petrecere organizată chiar în incinta Bibliotecii Universitare Transilvania. Petrecerea a avut loc în urmă cu doi ani, pe 8 martie 2006, şi a fost filmată cu un telefon mobil de către o colegă a profesoarei care este astăzi acuzată de comportament indecent. Filmuleţul postat pe youtube şi difuzat de televiziuni generaliste şi de ştiri arată că niciunul dintre petrecăreţi nu i-a atras atenţia protagonistei că a depăşit limita. Apropiaţii profesoarei universitare au susţinut că e vorba despre răzbunarea unei colege care ar fi postat filmuleţul pe internet.

Membrii Consiliului au apreciat că, fără a încălca flagrant legislaţia audiovizuală, reportajele cu „poliţista sexi” şi „profesoara indecentă” pot aduce atingere dreptului la propria imagine, difuzarea lor cu insistenţă şi in extenso putând avea consecinţe negative asupra vieţii de familie a celor două femei incriminate. Mai mult, mai mulţi membri ai Consiliului au apreciat că doar în cazul profesoarei de la Braşov se poate vorbi de un interes public justificat, comportamentul indecent fiind surprins în Biblioteca universităţii. În schimb, ar fi greu de argumentat existenţa vreunui interes public justificat în cazul difuzării unor fotografii indecente realizate cu mult timp înainte ca cealaltă persoană să opteze pentru cariera de poliţist. În fine, membrii Consiliului au atras atenţia că în astfel de situaţii posturile de televiziune şi jurnaliştii riscă să se transforme în instrumente de răzbunare sau de şantaj.

Membrii Consiliului au admis că abordarea unor astfel de subiecte este dificilă, trebuind să fie menţinut echilibrul între dreptul la propria imagine şi viaţa privată, pe de-o parte, şi interesul public justificat, pe de alta. Preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a concluzionat că „există semne de întrebare asupra deontologiei profesionale şi, de aceea, ne vom consulta asupra acestor cazuri cu Asociaţia Jurnaliştilor din România şi vom încerca să elaborăm un comunicat comun”.

Direcţia de Comunicare