privind obligaţia radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A. de a acorda dreptul la replică

Către,

S.C. REALITATEA MEDIA S.A.,
BUCUREÅžTI, Spl. Unirii nr. 6, Bl : B3A, et.2, camera 4, sector 4
C.U.I. 14080700

pentru postul de televiziune REALITATEA TV
BUCUREŞTI, Piaţa Presei Libere, corp A1 şi Nod A1-A2, corp C2, mezanin

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 27 iulie 2010, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare întocmit în baza reclamaţiei înregistrate sub nr. 9710/16.07.2010, formulată de domnul Fecioru Marius, prin care acesta sesiza faptul că, în cadrul unei ştiri difuzate de postul Realitatea TV, în data de 12.07.2010, publicul nu a fost informat corect.

Postul de televiziune REALITATEA TV aparţine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală nr. TV 263.2/03.05.2004, decizia de autorizare nr. 704.0-3/20.07.2004).

ÃŽn fapt, postul de televiziune Realitatea TV a difuzat, în cadrul programului Realitatea de la 07.00, din data de 12.07.2010, o ÅŸtire cu titlul „DEMNITARII DONATORI”, cu următorul conÅ£inut :

Prezentatoare : Secretarii de stat care ar putea fi pe lista restructuraÅ£ilor, în curând, promisă de premierul Emil Boc, s-au înghesuit să doneze bani în contul deschis pentru combaterea crizei. Este vorba despre Fondul Solidaritatea, unde s-au adunat până acum 700.000 de lei. Printre cele 20 de persoane care au Å£inut să se ÅŸtie faptul că au contribuit cu bani, 9 sunt angajaÅ£i ai statului. Printre ei, trei secretari de stat ÅŸi un subprefect. ToÅ£i riscă să fie concediaÅ£i săptămâna viitoare. Amănunte are Radu Åžerbănescu.

Au fost afiÅŸate subtitlurile : MulÅ£i dintre donatorii la Fondul Solidaritatea sunt angajaÅ£i la stat / Cei care au donat pentru combaterea crizei ar putea fi restructuraÅ£i.

Radu Åžerbănescu : Promitea săptămâna trecută premierul Emil Boc că săptămâna viitoare vom afla numele secretarilor de stat ÅŸi subprefecÅ£ilor care-ÅŸi vor pierde locul de muncă, în realitate, jumătate din cei care lucrează în acest moment. _ Ca o coincidenţă sau nu, o parte dintre subsecretarii de stat ÅŸi un subprefect s-au hotărât să facă public faptul că au donat bani la Fondul Solidaritatea. Este vorba despre secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Constantin Stafie, de Constantin Fecioru, secretar de stat la Ministerul ComunicaÅ£iilor, de Irimie Cristian, tot secretar de stat la Ministerul Sănătăţii ÅŸi de subprefectul judeÅ£ului Hunedoara, Gligor Dorin.
Va trebui, aÅŸadar, să aÅŸteptăm până miercuri, când va fi următoarea ÅŸedinţă de Guvern, să vedem dacă gestul lor l-a impresionat sau nu pe premierul Emil Boc, astfel încât să nu-ÅŸi piardă locul de muncă. Deocamdată, atât despre acest subiect. La revedere !

ÃŽn timpul relatării de mai sus, au fost afiÅŸate cartoane care au prezentat, succesiv, numele, funcÅ£ia ÅŸi sumele donate de persoanele menÅ£ionate, sub titlul : DONATORI LA FONDUL SOLIDARITATEA.

În urma monitorizării s-a constatat că, în plus faţă de cele sesizate, ştirea a fost difuzată şi în ziua precedentă, 11.07.2010, în cadrul programelor Realitatea de la 14.00 (la ora 14.09) şi Realitatea de la 18.00 (la ora 18.23).

Analizând ştirea din perspectiva aspectelor sesizate de reclamant, care susţine că informaţiile puse la dispoziţia publicului nu sunt corecte, pe de o parte pentru că acesta nu a dorit în mod expres să facă public faptul că a donat bani în Fondul Solidaritatea, iar, pe de altă, pentru că motivul pentru care a făcut acest gest nu a fost acela de a-l impresiona pe premierul Emil Boc, astfel încât să nu-şi piardă locul de muncă, aşa cum a acreditat radiodifuzorul prin prezentarea ştirii, membrii Consiliului au decis că informaţiile, astfel cum au fost prezentate în ştire, nu pot fi considerate reale şi exacte şi sunt de natură a afecta imaginea şi reputaţia reclamantului, căruia nu i s-a dat posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere pe post.

Membrii Consiliului au apreciat că în codiţiile în care donaţiile sunt date publicităţii, fondul Solidaritatea fiind unul transparent, iar persoanele care fac donaţii pot opta pentru publicarea informaţiilor personale, acestea nu pot fi însă acuzate că au ţinut ca acest lucru să fie cunoscut ori că au făcut un astfel de gest întrucât riscau să fie concediaţi.

ÃŽn aceeaÅŸi ÅŸedinţă publică, membrii Consiliului au luat în discuÅ£ie ÅŸi sesizările formulate de reprezentantul Academiei de PoliÅ£ie „Alexandru Ioan Cuza”, înregistrate sub nr. 9678/16.07.2010 ÅŸi 9775/20.07.2010, cu privire la unele informaÅ£ii incorecte ÅŸi calomnioase difuzate de postul Realitatea TV, în cadrul programelor de ÅŸtiri Realitatea de la 08.00, Realitatea de la 09.00 ÅŸi Realitatea de la 10.00, din data de 15.07.2010.

Potrivit Raportului de monitorizare, ÅŸtirea a avut următorul conÅ£inut :

Titluri : TOPUL ÅžPÄ‚GII LA LICENŢĂ (Realitatea de la 08.00) ÅŸi LICENŢĂ PE BANI NEGRI (Realitatea de la 09.00 ÅŸi Realitatea de la 10.00)
Prezentator : Åžpaga la examenul de licenţă a devenit deja un lucru comun. Scandalurile pe această temă s-au înmulÅ£it în ultima perioadă, la fel ÅŸi cercetările procurorilor. ÃŽntre timp, studenÅ£ii au realizat un top al ÅŸpăgilor la licenţă. Care sunt tarifele « off the record » ÅŸtie colega mea Florina Timofte.
Florina Timofte : Traficul cu lucrări de licenţă nu mai este o noutate în unele universităţi. ÃŽn unele cazuri, lucrările pot fi chiar cumpărate la pachet cu examenul respectiv. Uniunea NaÅ£ională a StudenÅ£ilor a făcut un sondaj printre studenÅ£i ÅŸi, pe baza lui, s-a realizat chiar ÅŸi topul ÅŸpăgilor la licenţă. Cele mai mari sume se plătesc la Academia de PoliÅ£ie din Capitală. StudenÅ£ii trebuie să scoată din buzunar între 3.000 ÅŸi 5.000 de euro. ÃŽn top apar ÅŸi alte universităţi, precum Bioterra din BucureÅŸti, Dimitrie Cantemir sau Titu Maiorescu. Aici, sumele de bani ajung până la 4.000 de euro.
Şi în universităţile din ţară se practică procedura de a da bani pentru a obţine mai uşor diploma de licenţă. La Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, sau la Universitatea de medicină şi farmacie din Craiova, sumele percepute pornesc de la 2.000 de euro.

Preşedintele UNSR, Ionuţ Poenaru, a explicat pentru presă că procedura este destul de simplă. În primii ani de facultate, studenţii se interesează de la colegii mai mari unde se poate da şpagă. Tot din vorbă-n vorbă se află şi care sunt profesorii care primesc mită. Chiar săptămâna trecută, directorul filialei din Caransebeş a Universităţii Hyperion - Nicoleta Gumă- şi un student complice au fost arestaţi pentru că cereau 1.500 de euro fiecărui student promovat la examenul de licenţă. Printre beneficiari, au fost identificaţi grefieri, poliţişti şi jandarmi.

ÃŽn timpul primei părÅ£i a prezentării subiectului, alături de Florina Timofte a fost postat, mai întâi, un carton cu textul : CEA MAI MARE ÅžPAGÄ‚ LA LICENŢĂ / Sursa : UNSR / Academia de PoliÅ£ie « Alexandru Ioan Cuza » BucureÅŸti / 3.000 – 5.000 €

A urmat expunerea unui alt carton intitulat CELE MAI MARI ÅžPÄ‚GI LA LICENŢĂ cu precizările : Sursa : UNSR / Unitatea de învăţământ / Åžpaga cerută. Pe acest carton au fost afiÅŸate, succesiv, următoarele date :

- Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza - Buc. / 3000-5000 €
- Universitatea Bioterra Bucureşti / 4000 €
- Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Buc. / 2500 – 4000 €
- Universitatea ecologică din Bucureşti / 2000 - 4000 €
- Universitatea natională de Educaţie fizică şi sport Buc./ 2000 - 4000 €
- Universitatea Hyperion Bucureşti / 3000 €
-Universitatea Româno-Americană 2000 – 3000 €

Considerând că informaÅ£iile difuzate de post nu sunt corecte ÅŸi apreciind că imaginea i-a fost prejudiciată, reclamantul Academia de PoliÅ£ie „Alexandru Ioan Cuza” a solicitat postului Realitatea TV, potrivit susÅ£inerilor din sesizare, acordarea unui drept la replică prin care să-ÅŸi expună punctul de vedere cu privire la informaÅ£iile incorecte ÅŸi calomnioase aduse la cunoÅŸtinÅ£a publicului, drept la replică ce i-a fost respins în mod nejustificat.

Analizând raportul de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că postul a prezentat un material realizat de Uniunea NaÅ£ională a StudenÅ£ilor, material pe care l-a prezentat publicului ca având caracterul unui sondaj ÅŸi din care rezulta un top al sumelor acordate drept „şpagă” pentru promovarea examenului de licenţă.

Consiliul a apreciat că, deşi informaţiile au fost prezentate ca fiind rezultatele unui sondaj, comunicarea acestora către public nu s-a făcut cu respectarea regulilor referitoare la difuzarea sondajelor.

Astfel, în condiţiile în care materialul prezentat publicului nu îndeplinea cerinţele pentru a putea fi considerat un sondaj, în sensul legii, iar prin informaţiile prezentate se aduceau acuzaţii de natură morală sau penală, cu privire la corectitudinea procesului de evaluare la unele instituţii de învăţământ universitar, membrii Consiliului au apreciat că era necesar ca informaţiile, considerate de reclamantă ca fiind neadevărate şi calomnioase, să fie prezentate de post însoţite de un punct de vedere al acesteia.

Prezentarea unui punct de vedere, în opoziţie cu cele difuzate de post, ar fi putut constitui o informare obiectivă a publicului şi i-ar fi oferit acestuia posibilitatea să-şi formeze propria opinie asupra subiectului adus în atenţia sa.

Faţă de aceste aspecte, apreciind că solicitările petenÅ£ilor sunt îndreptăţite, membrii Consiliului au decis, în temeiul ÅŸi cu respectarea prevederilor art. 66 ÅŸi 69 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conÅ£inutului audiovizual, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, ÅŸi a art. 15 ÅŸi 41 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ca radiodifuzorul S.C. REALITATEA MEDIA S.A. să acorde dreptul la replică domnului secretar de stat Fecioru Marius ÅŸi reprezentanÅ£ilor Academiei de PoliÅ£ie „Alexandru Ioan Cuza” în termenul ÅŸi condiÅ£iile prevăzute de Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conÅ£inutului audiovizual, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.