În şedinţa publică de astăzi, 8 noiembrie 2012, a Consiliului Naţional al Audiovizualului am anunţat că vom comunica publicului o opinie separată faţă atitudinea CNA cu privire la nesancţionarea unor abateri grave de la legislaţia audiovizualului înregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de către Antena 3.

OPINIE SEPARATĂ

În trei şedinţe publice - din 18 septembrie, 2 octombrie şi 10 octombrie - Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat un amplu raport de monitorizare care viza mai multe emisiuni ale postului Antena 3 din perioada 22-30 august. Au existat reclamaţii de la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Cultural Român, judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, şi din partea unor telespectatori.

În aceste şedinţe, cinci dintre membrii CNA au considerat că au fost abateri grave de la legislaţia audiovizuală. Ţinând cont de criteriile legale pentru individualizarea sancţiunii (art 90, alin. 4 din Legea Audioviualului), având în vedere sancţiunile anterioare acordate postului pentru abateri similare (în ultimele 12 luni, Antena 3 a primit 17 sancţiuni, dintre care 11 amenzi între 15.000 si 150.000 lei), am susţinut propunerea de sancţionare contravenţională a postului cu 200.000 lei. Constatând existenţa unui blocaj, în cea de-a treia şedinţă, am susţinut, ca alternativă, şi o amendă contravenţională de 100.000 lei, pe care o consideram pe măsura gravității faptelor. Din păcate, niciuna dintre propuneri nu a întrunit numărul minim de şase voturi necesare pentru a fi luată o decizie.

În propunerile noastre am invocat încălcarea mai multor articole din Legea şi Codul Audiovizualului.

În emisiunile analizate, care vizau în special activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului, precum şi trecutul unor membri ai acestor instituţii, nu a existat pluralism de opinie, nu au fost prezentate puncte de vedere aflate în opoziţie, nu a fost prezentat punctul de vedere al persoanelor acuzate de comportament ilegal ori imoral, nici eventualul refuz al celor vizaţi de a comenta dezvăluirile pe care postul intenţiona să le facă. A fost încălcat astfel dreptul la dreptul la propria imagine al judecătoarelor Curţii Constituţionale Iulia Motoc si Aspazia Cojocaru, al judecătoarelor Alinia Nicoleta Ghica şi Oana Andreea Schmidt-Hăineală şi al judecătorului Cristi Danileţ de la Consiliul Superior al Magistraturii ; de asemenea, postul nu şi-a respectat obligaţiile legale ce-i reveneau în legătură cu o solicitare de drept la replică venită din partea Institutului Cultural Român.

Art. 3 din Legea Audiovizualului prevede, pe de o parte, că informarea publicului trebuie realizată „cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi, pe de altă parte, impune posturilor „să favorizeze libera formare a opiniilor” şi obligaţia de a asigura „informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor”.

Codul Audiovizualului detaliază aceste cerinţele Legii Audiovizualului.

Astfel, art. 30 din Cod menţionează obligaţia posturilor de a respecta „drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine”. În legătură cu dreptul la propria imagine, Codul mai specifică, la art. 40, că „dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars ; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.”

În ceea ce priveşte cerinţa Legii Audiovizualului privind „informarea obiectivă” a publicului, art. 64 din Cod prevede că „informarea cu privire la un fapt sau un eveniment trebuie să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”.

În ceea ce priveşte pluralismul şi formarea liberă a opiniei, art. 66 din Cod impune „asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”. Prezentarea punctelor de vedere în opoziţie „se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni, iar în mod excepţional în emisiunile ulterioare.” Mai mult, “absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea impaţialităţii.”

Potrivit art. 67, „în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.”

De altfel, art. 10 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale consacră dreptul la liberă exprimare precizând, la alineatul 2, şi că „exercitarea acestor libertăţi, ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru (...) protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, (...) sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”

În mod concret, în cazul doamnei Iulia Motoc, judecător la Curtea Constituţională, am apreciat că a fost încălcat grav dreptul la propria imagine, postul reproducând un text scris de domnul Eugen Mihăescu care menţiona o presupusă tulburare psihică de care ar fi suferit doamna Motoc. Despre Iulia Motoc s-a afirmat că, la New York, pe când îşi însoţea soţul într-o misiune diplomatică, “a devenit cunoscută (…) pentru un comportament care a necesitat tratament psihiatric”. Situaţia ar fi dus la decizia sotului de a părăsi apartamentul pus la dipoziţie de statul român pentru a scăpa “de indiscreţii martori ai comportamentului eratic al doamnei”.

Antena 3 a continuat şi a doua zi, 29 august, în următoarea ediţie a emisiunii Sinteza Zilei, atacurile la persoana doamnei Motoc, introducându-l într-o convorbire telefonică, în direct, pe domnul Eugen Mihaescu. Acesta a întărit acuzaţiile - “se ştie foarte bine că doamna Motoc e bolnavă”, şi a sugerat că tocmai acest “dosar medical”, “bun motiv de santaj”, ar fi fost motivul pentru votul dat de Iulia Motoc în Curtea Constituţională : “Aşa şi-a asigurat Băsescu independenţa justiţiei, infiltrând tot felul de persoane cu diverse dosare, care apoi sunt nevoite să răspundă la comenzi.”

De asemenea, am considerat că şi termenii în care au fost comentate alegaţiile reproduse de Antena 3 au încălcat dreptul la propria imagine al doamnei Iulia Motoc : “Că nu poţi să pui toţi dilimandroşii să-ţi decidă soarta ! Din nefericire, în România, de la primul la ultimul ales şi numit, niciunul n-are nevoie de hârtie că-i întreg la minte. Habar n-am dacă doamna Motoc este sănătoasă la cap sau nu ?”, „Eugen Mihăescu a vrut să spună comportamentul erotic sau hieratic ?”, „Întâi dăm un text în care scrie că e dilie şi după aceea să fim eleganţi ? Domnul Nistorescu, acum pe bune, ori suntem măgari până la capăt ori nu mai suntem ?” „Eu nici măcar nu contest informaţiile domnului Mihăescu, atâta vreme cât nu le contestă doamna Motoc. Dar dacă tot am dat textul domnului Mihăescu, în care zice că e plecată pe câmpii, acum să ne apuce domnia după ce l-am dat ?”

Şi în cazul domnului Cristi Danileţ, judecător, membru al CSM, am considerat că a fost încălcat dreptul la propria imagine şi nu au fost respectate obligaţiile postului privind asigurarea unei informări obiective şi corecte.

În introducerea emisiunii Sinteza Zilei din 29 august, moderatorul Mihai Gâdea a vorbit despre „un demnitar foarte important”, „unul dintre apărătorii acestui regim”, „dat în judecată de proprii părinţi”. Potrivit moderatorului „demnitarul îi lăsa să moară de foame” pe părinţii săi, care „nu au practic ce mânca, deci sunt la limita supravieţuirii”. Ceva mai târziu în emisiune, moderatorul a dezvăluit că era vorba despre judecătorul Cristi Danileţ, căruia nu i se solicitase în prealabil un punct de vedere, deşi postul îi aducea grave acuzaţii de ordin moral : „Ce calitate morală aveţi dumneavoastră să daţi lecţii naţiunii ? Ce nivel sau sub-nivel aveţi dumneavoastră în situaţia în care sunteţi în această situaţie de un ridicol absolut ? Aştept un punct de vedere. Noi îl plătim pe Vasilică.”

Considerăm cu atât mai grav faptul că, după cum a rezultat în timpul audierilor în şedinţa publică din 2 octombrie, postul a fost în posesia unui punct de vedere al tatălui domnului Cristi Danileţ, care nega un conflict cu fiul său, dar pe care postul nu l-a făcut public.

Principiul “audiatur et altera pars” a fost încălcat şi în emisiunea Sinteza Zilei din 30 august, când postul l-a acuzat pe domnul Danileţ că a primit „ilegal, imoral, fără nicio justificare” un “cadou” de la primarul Clujului, Emil Boc : “domnul Vasilică Danileţ primeşte astăzi de la Emil Boc o casă de la ANL. Este imoral pentru că nu îndeplineşte criteriile şi în acelaşi timp este şi ilegal.”

În plus, postul nu a respectat nici prevederile art. 64 din Codul Audiovizualului care prevede ca informarea trebuie „să fie corectă, verificată şi prezentată într-un mod imparţial şi cu bună-credinţă.” După cum rezulta chiar din documentul prezentat de postul Antena 3, nu era vorba de atribuirea unei case în ziua respectivă, ci de prelungirea de către Consiliul Local (nu de către primar) a unui contract ce fusese încheiat în 2003, când primar al Clujului oricum nu era Emil Boc.

Sub titlul „Ele l-au salvat pe Băsescu”, în emisiunea Panorama din 25 august, în timp ce erau prezentate fotografiile preşedintelui si vicepreşedintelui CSM - Alina Nicoleta Ghica, respectiv Oana Andreea Schmidt-Hăineala, Aspaziei Cojocaru, Laurei Codruţa Kovesi şi Monicăi Macovei, moderatorul emisiunii a permis atacuri nefondate la adresa persoanelor și a instituției Consiliului Superior al Magistraturii, catalogată de unul dintre realizatorii postului drept „altă instituţie mizerabilă în statul ăsta reformat”.

În ceea ce o priveşte pe doamna Aspazia Cojocaru, judecător al Curţii Constituţionale, am apreciat că postul a încălcat principiul audiatur et altera pars atunci când a adus grave acuzaţii de ordin penal.

Victor Ciutacu : Doamna Aspazia Cojocaru a trecut în tabăra care trebuie în schimbul unor mici favoruri. Unul dintre ele a fost rezolvarea cazului de la CNSAS, altele probabil se găsesc pe microfilme. Microfilme care pot ascunde multe lucruri interesante, inclusiv trecutul de inculpat al doamnei Aspazia Cojocaru. (...)

Adina Anghelescu : Da, domnul Victor Ciutacu spunea că într-adevăr mai există două persoane care au fost avocaţi în acel dosar şi noi am luat legătura urgent cu unul dintre avocaţi şi a spus că în ceea ce-l priveşte pe domnul Fodor, Vasile Fodor, acesta a fost condamnat la 10 ani, îşi aminteşte dosarul foarte bine. A fost graţiat de Nicolae Ceauşescu după un an şi jumătate de la condamnare printr-un decret individual. E foarte interesant acest aspect. Iar în ceea ce o priveşte pe doamna Aspazia Cojocaru, aceasta a fost condamnată la un an si jumătate, îşi aminteşte avocatul...

Nu a fost prezentat punctul de vedere al doamnei Aspazia Cojocaru în legătură cu gravele acuzaţii aduse, nici nu a fost precizat faptul ca dânsa ar refuza să comenteze acuzaţiile.

Institutul Cultural Român a trimis postului, la data de 30 august, un drept la replică în legătură cu acuzaţiile ce i-au fost aduse în ziua precedentă, Antena 3 invocând un raport al Curţii de Conturi. ICR susţinea că pe lângă raportul Curţii de Conturi, Antena 3 a difuzat informaţii neadevărate care nu se regăseau în niciunul dintre rapoartele invocate. Potrivit legislaţiei audiovizuale, Antena 3 era obligată ca în termen de două zile să comunice în scris fie ziua şi ora difuzării dreptului la replică (iar difuzarea acestuia trebuia asigurată în maximum trei zile de la data aprobării cererii), fie motivul refuzului. Încălcând aceste prevederi, postul Antena 3 nu a difuzat nici dreptul la replică şi nici nu a motivat ICR, în scris, refuzul cererii. În schimb, după ce CNA (sesizat de secretarul general al instituţiei, Dan Croitoru) a analizat raportul de monitorizare în şedinţa publică din 18 septembrie, Antena 3 a difuzat un comunicat al noii conduceri a ICR care nu recunoştea dreptul la replică ce fusese trimis în 30 august.

Antena 3 invoca lipsa de asumare printr-o semnătură a dreptului la replică trimis de ICR, or documentul conţinea atât antetul ICR, cu datele de contact, cât şi numărul de înregistrare la ieşirea din registratura ICR cu ştampilă.

Având în vedere toate aceste abateri de la legislaţia audiovizualului, noi, membrii semnatari, precizăm că am susţinut sancţionarea postului cu amendă maximă în cuantum de 200.000 lei. Propunerea nu a întrunit decât 5 voturi, ca şi propunerile ulterioare de amendă în cuantum de 100.000, respectiv 50.000 de lei.

Membrii semnatari ai acestei opinii separate :

1. Ioan Onisei –vicepreşedinte CNA
2. Narcisa Iorga
3. Gelu Trandafir
4. Mircea Valeriu Deacă
5. Valentin Alexandru Jucan