DECIZIA nr. 551 din 22.09.2011
26.09.2011

privind somarea S.C. REALITATEA MEDIA S.A.,
Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, etaj 2, camera 4, sector 4 BUCUREÅžTI, C.U.I. 14080700
pentru postul de televiziune THE MONEY CHANNEL
Piaţa Presei Libere, nr. 1, corp A, sector 1 BUCUREŞTI
ÃŽntrunit în ÅŸedinţă publică în ziua de 22 septembrie 2011, Consiliul NaÅ£ional al Audiovizualului a analizat sesizarea nr. 10172/28.07.2011, precum ÅŸi raportul întocmit de DirecÅ£ia Monitorizare cu privire la emisiunea « EdiÅ£ie specială » din 14 iulie 2011, difuzată de postul THE MONEY CHANNEL. Postul de televiziune THE MONEY CHANNEL aparÅ£ine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenÅ£a audiovizuală nr. S-TV 146.4/02.03.2006, decizia de autorizare nr. 1087.0-3/25.04.2006).
Analizând raportul de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 66 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit dispoziţiilor invocate din :
"ÃŽn programele de ÅŸtiri ÅŸi dezbateri, informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială ÅŸi culturală, trebuie să respecte următoarele principii : a) asigurarea imparÅ£ialităţii, echilibrului ÅŸi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziÅ£ie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică ;« Analizând raportul de monitorizare ÅŸi vizionând înregistrările, Consiliul a constatat că emisiunea »EdiÅ£ie specială« din 14.07.2011, derulată sub titlul »Patrimoniul cultural", a fost difuzată cu încălcarea principiului imparÅ£ialităţii consacrat de Codul audiovizualului, ceea ce a avut ca ÅŸi consecinţă prejudicierea dreptului la informare obiectivă a publicului. Redăm din raportul de monitorizare prezentarea făcută la începutul emisiunii de moderatoarea acesteia :
"Bună ziua şi bun găsit ! România este competitivă prin natura neatinsă şi prin patrimoniul cultural. Cam aşa spunea ministrul dezvoltării, Elena Udrea. Ţara noastră are peste 22.000 de monumente înscrise pe lista monumentelor istorice, dar fondurile publice necesare pentru conservare şi restaurare sunt complet insuficiente. Ce pot şi ce trebuie să facă firmele private, care sunt implicaţiile corporaţiilor în promovarea valorilor culturale româneşti pe plan intern, dar şi internaţional, care sunt marii investitori străini implicaţi în astfel de proiecte de anvergură pentru protecţia şi conservarea obiectelor de patrimoniu, ei bine, răspunsurile vin astăzi de la membrii Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului !
Alături de mine, academician Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii, academician Alexandru Vulpe, ÅŸeful SecÅ£iei ÅŸtiinÅ£e istorice, arhitect Augustin Ion, profesor universitar Ion Mincu ( !?), profesor universitar Ion OpriÅŸ, ÅŸi Cosmin Popa, cercetător la „Institutul de istorie Nicolae Iorga”." Pe parcursul emisiunii, discuÅ£iile s-au centrat pe Proiectul de la RoÅŸia Montană.
Redăm din raportul de monitorizare :
"Academician Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii : Lucrurile pe care le discutăm acuma ne aduc la rostul Grupului nostru de monitorizare, pentru că, stimată doamnă, grupul nostru s-a născut din dorinÅ£a unor specialiÅŸti, specialiÅŸti în istorie, arheologie, arhitectură, de a găsi la RoÅŸia Montană, într-un loc care a născut teribile controverse de tot felul... Prezentatoare : S-au semnat petiÅ£ii întregi în ceea ce priveÅŸte desfăşurarea activităţilor la RoÅŸia Montană... Academician Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii :...Sigur că da...Noi am vrut pentru patrimoniu, în ideea că acest patrimoniu trebuie cercetat, trebuie pus în valoare, am vrut, ÅŸi vrem, ÅŸi vom dori în continuare să găsim, să monitorizăm, să dăm o consultanţă grupului care a investit acolo în scopul de a pune tocmai în valoare, în primul rând pentru turismul cultural...vedeÅ£i, ideea să lăsăm să doarmă bunurile noastre străbune, să doarmă acolo în fundul pământului, este o idee, iertaÅ£i-mă, sunt, poate, brutal, este o idee cretină !« (...) »Academician Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii : Noi ne-am legat numele de, noi membrii grupului, ne-am legat numele de o acÅ£iune serioasă, văzând că înainte încă cercetătorii care au făcut, de pildă săpăturile arheologice care le-au valorificat, sunt oameni de foarte mare seriozitate. Că s-au prezervat cu ajutorul companiei, monumente extrem de interesante care s-au descoperit acolo. Academia a avut un punct de vedere care poate îl ÅŸtiÅ£i. Până la urmă, ideea Academiei, trebuie salvat patrimoniul, este cea care este slujită ÅŸi de membrii grupului care sunt ÅŸi membri ai Academiei, noi doi plus academicianul Pop de la Cluj. Numai că nuanÅ£a este următoarea : s-ar fi dorit poate, de unii, oameni de bună credinţă, să nu se facă nimic acolo..« Analizând raportul de monitorizare, Consiliul a considerat că era imperios necesară asigurarea unui echilibru în discuÅ£ii ÅŸi a unei imparÅ£ialităţi din partea radiodifuzorului, în condiÅ£iile în care această ediÅ£ie a emisiunii »EdiÅ£ie specială" s-a axat pe dezbaterea unei probleme actuale, de interes public, cea a proiectului de la RoÅŸia Montană, problemă care, în acest moment, generează o serie de discuÅ£ii controversate în societatea românească. Or, acest lucru nu s-a întâmplat, emisiunea desfăşurându-se cu încălcarea prevederilor din domeniul audiovizualului, în condiÅ£iile în care a fost prezentat numai punctul de vedere al susÅ£inătorilor investiÅ£iei companiei RoÅŸia Montană Gold Corporation. Astfel, radiodifuzorul a încălcat obligaÅ£ia privind respectarea principiilor imparÅ£ialităţii ÅŸi echilibrului ce trebuie să caracterizeze informarea în probleme de interes public, astfel încât telespectatorii să-ÅŸi poată forma în mod liber propria opinie.
În acest sens, opiniile invitaţilor emisiunii cu privire la subiectul supus dezbaterii au fost exprimate în mod părtinitor, în sensul că a fost prezentat un singur mesaj, anume cel al Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Roşia Montană, care susţine proiectul, fără a fi prezentată şi opinia contrară, anume a celor care se opun acestui proiect. Or, în calitate de titular de licenţă audiovizuală, radiodifuzorul şi-a asumat o serie de obligaţii, unul dintre ele vizând informarea corectă şi imparţială a publicului, ceea ce presupune ca, în momentul în care îşi alege tema unei dezbateri, să încerce să obţină puncte de vedere de la toate părţile implicate.
De asemenea, informarea publicului a fost prejudiciată şi prin faptul că, deşi persoanele invitate în emisiune au fost prezentate drept „membri ai Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului (numele complet al grupului fiind, în realitate, Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului din Roşia Montană), unele dintre opiniile exprimate de aceştia păreau a fi făcute în numele instituţiilor (cele mai multe de stat) în cadrul cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea şi în care ocupă diferite funcţii de natură ştiinţifică şi/sau, după caz, administrativă. Or, în contextul dat, nu era vorba despre faptul că aceste persoane exprimau poziţia oficială a acestor instituţii, ci în calitate de membri ai Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Roşia Montană.
Sub acest aspect, după difuzarea emisiunii (care a avut loc în data de 14.07.2011), Academia Română a dat publicităţii pe 27.07.2011 un Comunicat referitor la Proiectul RoÅŸia Montană : “Prezidiul Academiei Române a decis să menÅ£ină poziÅ£ia anterior exprimată ÅŸi îngrijorările cu privire la consecinÅ£ele ÅŸi riscurile posibile, mai ales pe termen mediu ÅŸi lung”. Referitor la faptul că printre membrii GIMPCRM se numără ÅŸi trei academicieni, în respectivul comunicat se menÅ£ionează : “Cei trei membri ai Academiei Române care au făcut parte din „Grupul Independent de Monitorizare a Proiectului RoÅŸia Montană” nu sunt reprezentanÅ£i acreditaÅ£i ai Academiei ÅŸi au exprimat opinii personale. Domniile lor reprezintă o minoritate nesusÅ£inută de marea majoritate a membrilor Academiei.« De asemenea, dl. academician Răzvan Theodorescu a fost unul dintre invitaÅ£ii care au considerat, în termeni jignitori, că persoanele care au un punct de vedere diferit decât cel exprimat de GIMPRM se bazează pe idei »cretine« sau că, cităm : »Doamnă, ca să, să nu intrăm acolo, unii să nu ne vindem Å£ara, alÅ£ii să nu ne vindem aurul, alÅ£ii să nu ne vindem monumentele, toate sloganurile care, mă rog, pot fi înÅ£elese atunci când ai o educaÅ£ie mai precară, sau când ai ajuns la vârste mai dificile ÅŸi te gândeÅŸti la tot soiul de lucruri. Pentru că sunt unii marginali, oameni de mare onorabilitate, dar niÅŸte marginali în domeniul nostru, care au aceste poziÅ£ii.« ÃŽn acelaÅŸi sens, dl. Cosmin Popa, cercetător la „Institutul de istorie Nicolae Iorga”, a considerat pe cei ce se opun Proiectului ca fiind »o masă de ignoranÅ£i". ÃŽn privinÅ£a lipsei de imparÅ£ialitate, aÅŸa cum rezultă din raportul de monitorizare, la întrebarea unui telespectator interesat să afle care sunt beneficiile pe care membrii GIMPRM le au ca urmare a susÅ£inerii Proiectului, unul dintre invitaÅ£i a menÅ£ionat că în joc este un contract de consultanţă încheiat cu RMGC.
Redăm din raportul de monitorizare :
« Cosmin Popa, cercetător la „Institutul de istorie Nicolae Iorga” : Revenind la întrebarea pusă de telespectatorul dvs., evident că serviciile prestate de membrii acestui grup, pe care după cum îi vedeÅ£i, sunt specialiÅŸti, savanÅ£i foarte bine ancoraÅ£i în tot ceea ce înseamnă lumea culturală internaÅ£ională, ele sunt servicii de consultanţă plătite de companie, nimeni nu-ÅŸi pune timpul ÅŸi resursele la dispoziÅ£ia cuiva în mod gratuit, este o practică internaÅ£ională pe care o întâlnim, de exemplu, în cazul companiei de apă din Marea Britanie, „Thames”, care are un grup similar care funcÅ£ionează pe lângă companie ÅŸi consiliază compania atunci când sapă conductele, vedeÅ£i cum sunt civilizaÅ£iile mai mari, găseÅŸti mai peste tot vestigii care mai de care mai importante, practic acum au descoperit în Londra un cartier de secol XVII, putându-se reconstitui străzi întregi din vechea Londră dinaintea marilor incendii. Un grup similar există ÅŸi pe lângă „Veolia”, care este cea care deÅ£ine la noi „Apa Nova”. Există în Italia...Beneficiile...în orice caz, nici unul din aceÅŸti oameni nu a fost nici transformat într-un multimilionar, nici măcar în lei, de pe urma activităţii acestui grup, iar pierderile de imagine, fiind cei mai mulÅ£i dintre ei expuÅŸi criticii neîntemeiate... »
Faţă de aceste aspecte, membrii Consiliului au considerat că emisiunea nu a reprezentat o dezbatere echilibrată, al cărei scop ar fi trebuit să fie exprimarea diferitelor opinii în legătură cu tema discutată, ci a fost o emisiune în care a fost exprimat un punct de vedere unitar, o opinie comună a invitaţilor emisiunii privind Proiectul Roşia Montană, membri ai GIMPRM, grup sprijinit financiar şi logistic de către compania RMGC.
Respectarea principiului imparţialităţii este o condiţie esenţială în desfăşurarea unui program audiovizual, date fiind importanţa şi impactul major pe care le are televiziunea asupra publicului telespectator.
În calitate de garant al interesului public, Consiliul Naţional al Audiovizualului consideră că radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul în mod corect în legătură cu problemele de interes public, iar acest lucru trebuie făcut în mod imparţial şi echilibrat în ceea ce priveşte faptele şi evenimentele prezentate şi fără a se aduce atingere dreptului la informare al telespectatorilor.
Având în vedere aceste aspecte, membrii Consiliului au propus sancţionarea radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A. cu somaţie publică.
În conformitate cu dispoziţiile art. 144 alin. (2) şi (3) din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului decide adresarea unei somaţii publice radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A. pentru postul de televiziune THE MONEY CHANNEL şi dispune intrarea de îndată în legalitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, S.C. REALITATEA MEDIA S.A. are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text :
„Consiliul NaÅ£ional al Audiovizualului a sancÅ£ionat postul THE MONEY CHANNEL cu somaÅ£ie publică, întrucât emisiunea « EdiÅ£ie specială » din 14.07.2011 a fost difuzată cu încălcarea principiului imparÅ£ialităţii consacrat de Codul audiovizualului, ceea ce a avut ca ÅŸi consecinţă prejudicierea dreptului la informare obiectivă a publicului."
Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.